Cum să-ți dai seama dacă ai făcut un AVC fără să ştii!

În fiecare an, milioane de oameni suferă un accident vascular cerebral (AVC) fără să își dea seama. Numit și „AVC tăcut”, acest tip de AVC nu provoacă simptome evidente la momentul producerii, însă, în timp, poate duce la pierderi de memorie și declin cognitiv.

Ce este AVC-ul tăcut și cum se manifestă?

Potrivit neurologului Dr. Rajiv Padmanabhan, „Asemenea altor tipuri de AVC, AVC-ul tăcut apare din cauza întreruperii fluxului sanguin către o zonă a creierului. Diferența este că aceste AVC-uri se produc în zone care nu controlează funcții vitale precum vorbirea sau mersul, motiv pentru care nu sunt detectate imediat. Adesea, simptomele AVC-ului tăcut pot fi confundate cu semnele normale ale îmbătrânirii.”

Simptome frecvente ale AVC-ului tăcut:

• Schimbări bruște de dispoziție sau personalitate

• Probleme cognitive sau de gândire

• Dificultăți de memorie

• Pierdere bruscă a echilibrului

• Pierdere temporară a mobilității musculare

Cum se diagnostichează AVC-ul tăcut?

Singura metodă sigură de confirmare a unui AVC tăcut este prin investigații imagistice, cum ar fi RMN-ul sau tomografia computerizată. Dr. Padmanabhan subliniază: „Deși simptomele pot trece neobservate, acest tip de AVC provoacă daune reale creierului.”

Pericolele AVC-ului tăcut

Un aspect îngrijorător este că, după un AVC tăcut, riscul de a suferi alte AVC-uri crește semnificativ. Acumularea acestor leziuni poate duce la deteriorarea funcțiilor cognitive și, în timp, la demență vasculară.

Dr. Padmanabhan explică: „Când o persoană suferă o serie de AVC-uri tăcute, aceasta poate avea dificultăți în raționament, planificare, judecată și memorie, toate acestea fiind cauzate de întreruperea fluxului sanguin către părți esențiale ale creierului.”

Cum să reduci riscul unui AVC

Chiar dacă AVC-urile nu pot fi prevăzute cu exactitate, există măsuri clare care reduc riscul apariției acestora, indiferent de tip.

Factorii de risc majori care trebuie controlați urgent:

• Hipertensiunea arterială: Controlați tensiunea cu ajutorul medicului și respectați tratamentul.

• Apneea în somn: Crește riscul de hipertensiune și AVC; diagnosticul și tratamentul adecvat sunt vitale.

• Ateroscleroza: Depunerile de grăsime în artere pot duce la formarea cheagurilor de sânge.

• Fibrilația atrială: Crește riscul de AVC de 5 ori; managementul acestei afecțiuni este esențial.

• Colesterolul ridicat: Controlul dietetic și medicamentos reduce riscul de formare a cheagurilor.

Schimbări recomandate în stilul de viață:

• Renunțarea la fumat: Fumatul și expunerea la fumat pasiv cresc riscul de AVC.

• Activitatea fizică regulată: 30 de minute zilnic, 5 zile pe săptămână, îmbunătățește circulația și sănătatea generală.

• Dietă mediteraneană: Bogată în fibre, fructe și legume proaspete, reduce riscul de AVC cu până la 22%.

• Gestionarea stresului: Stresul crește tensiunea arterială și alți factori de risc; tehnicile de relaxare ajută la prevenție.

Articol informativ. Pentru orice întrebare sau simptome, consultați un specialist.