Durerile de stomac, gazele, balonarea, diareea şi senzaţia de greaţă ce apar după consumul de lactate sunt principalele semne.
Boala este, de fapt, incapacitatea organismului de a digera lactoza, un glucid întâlnit în lapte şi derivate.
Oricine are această problemă se confruntă cu dureri abdominale, gaze şi balonare, diaree şi greaţă, după ce consumă alimentele respective.
Afecţiunea, mai greu de depistat la adulţi
Contrar credinţei populare, intoleranţa la lactoză nu e neapărat o afecţiune moştenită, ci şi una care se poate dezvolta la maturitate. De altfel, cele mai multe cazuri de intoleranţă apar în jurul vârstei de 20 de ani.
„La adulţi, depistarea acestei afecţiuni e dificilă, întrucât poate fi uşor confundată cu alte boli, precum colite, tulburările de absorbţie intestinală sau pancreatită. Cel mai frecvent e depistată la sugari, pentru că la ei se manifestă prin întârziere în creştere şi deficit de dezvoltare”, explică specialistul în boli de nutriţie, Eduard Adamescu.
La maturitate, intoleranţa la lactoză se poate declanşa însă şi din cauza unei afecţiuni a intestinului subţire care duce la scăderea secreţiei unei enzime care procesează lactoza. La risc sunt şi cei care au boala celiacă (intoleranţa la gluten), boala Crohn sau care fac chimioterapie.
Există lapte fără lactoză
Fără a se cunoaşte explicaţia, această boală pare să fie în strânsă legătură cu apartenenţa rasială. Statisticile arată că majoritatea populaţiei din Asia (aproape 100%) prezintă intoleranţă la lactoză, iar 70% dintre persoanele de culoare se confruntă cu boala.
De cealaltă parte, doar 20% din populaţia caucaziană nu tolerează lactatele. Afecţiunea nu poate fi tratată definitiv, ci doar ameliorată printr-o dietă corespunzătoare. Medicii recomandă înlocuirea laptelui cu o formulă fără lactoză.
„Există forme de lapte fără lactoză. În plus, aceiaşi nutrienţi pot fi luaţi din carne, ouă, soia şi produse vegetale, dar şi fasole sau ciuperci. În ultimă instanţă, se poate apela şi la suplimente”, conchide nutriţionistul.
Sfaturi
- Înlocuiţi lactatele cu cele pe bază de soia, care sunt o sursă excelentă de calciu;
- Introduceţi treptat în dietă produse cu lactoză. Majoritatea celor cu această afecţiune pot tolera până la 240 de ml de lapte pe zi;
- Dacă totuşi nu sunteţi dispuşi să renunţaţi complet la lactate ar fi recomandat să consumaţi caşcaval sau iaurt, care sunt, în general, mai bine tolerate decât laptele;
- Alegeţi produsele mai grase, pentru că sunt digerate mai încet;
- Atenţie la sursele ascunse de lactoză: biscuiţii şi prăjiturile, cerealele procesate, sosurile, supele cremă, cremele pentru prăjituri, clătitele, batoanele cu musli şi chiar anumite tipuri de pâine.
