Din cuprinsul articolului
Regulile pentru acordarea certificatelor de încadrare în grad de handicap s-au modificat substanțial în România, după publicarea unui nou ordin al Ministerului Muncii. De acum înainte, simplul diagnostic medical nu mai este suficient pentru obținerea certificatului — procedura se bazează pe o evaluare funcțională complexă, care analizează gradul real de afectare și nivelul de autonomie al persoanei.
Prin aceste schimbări, legislația românească este aliniată la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și la standardele europene de evaluare.
Potrivit actului normativ privind criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap, evaluarea se va realiza în funcție de capacitatea de funcționare a persoanei și gradul de autonomie, nu exclusiv în baza diagnosticului clinic.
Documentul a fost elaborat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, în scopul armonizării legislației naționale cu cea europeană.
Astfel, accentul se mută de la boală la impactul bolii asupra vieții de zi cu zi — ceea ce înseamnă că două persoane cu același diagnostic pot primi grade diferite de handicap, în funcție de cum se descurcă în activitățile cotidiene.
Afecțiuni care nu mai asigură automat dreptul la certificat de handicap
Noua lege restrânge semnificativ categoria afecțiunilor care ofereau anterior, automat, un grad de handicap.
Printre acestea se numără:
- Afecțiuni oftalmologice ușoare, precum miopia, hipermetropia sau astigmatismul, care pot fi corectate cu ochelari sau lentile de contact;
 - Cataracta – evaluarea se face doar după intervenția chirurgicală, iar certificatul se acordă doar dacă rămâne o afectare vizuală semnificativă;
 - Tulburările vestibulare periferice – considerate afecțiuni temporare, evaluarea se face individual, în funcție de severitate și durată;
 - Epilepsia controlată medicamentos – poate primi cel mult grad ușor, dacă pacientul are sub o criză pe lună;
 - Diabetul zaharat fără complicații – certificatul se acordă doar dacă există un control metabolic deficitar (HbA1c > 8%) sau afectare severă la minimum două organe;
 - Afecțiunile respiratorii ușoare/moderate – doar formele severe pot primi grad accentuat sau grav.
 
Când certificatul de handicap devine permanent
Pentru bolile grave, degenerative sau ireversibile, certificatul de încadrare în grad de handicap poate fi acordat permanent, fără obligativitatea reevaluării periodice.
Printre acestea se numără:
Funcții mentale
- Dizabilitate intelectuală severă (QI < 40) – de la prima evaluare;
 - Autism sever – de la prima evaluare;
 - Demență (MMSE ≤ 9 puncte) – după două evaluări;
 - Psihoze majore progresive – după două evaluări.
 
Funcții senzoriale
- Cecitate totală sau parțială (vedere sub 1/25 la ambii ochi);
 - Surdomutitate congenitală sau pierdere auditivă peste 90 dB;
 - Surdo-cecitate – de la prima evaluare.
 
Funcții motorii
- Amputații – certificat permanent de la prima evaluare;
 - Paraplegie sau tetraplegie – certificat permanent după doi ani;
 - Sechele post-AVC severe – certificat permanent după doi ani.
 
Cum se desfășoară procesul de evaluare
Evaluarea pentru încadrarea în grad de handicap devine standardizată, obiectivă și bazată pe instrumente clinice validate internațional, precum:
- teste funcționale (MMSE, EDSS, NYHA etc.);
 - istoricul medical complet și răspunsul la tratament;
 - gradul de autonomie și capacitatea de autoîngrijire.
 
Procesul de evaluare este coordonat de Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap (SECPAH) din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).
După depunerea dosarului, SECPAH verifică documentele și, în termen de cinci zile lucrătoare, comunică data la care persoana trebuie să se prezinte la evaluare.
Evaluarea se poate realiza:
- la sediul DGASPC, dacă persoana se poate deplasa;
 - la domiciliu, dacă ancheta socială și medicul de familie confirmă că solicitantul este nedeplasabil.
 - Termenul maxim de finalizare a evaluării este de 60 de zile de la depunerea dosarului.
 
Rezultatul evaluării și eliberarea certificatului
Procesul se finalizează cu un Raport de evaluare complexă, care cuprinde:
- propunerea de încadrare sau neîncadrare în grad de handicap;
 - programul individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS).
 
Dosarul este transmis către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH), care îl analizează și îl soluționează în cel mult 15 zile lucrătoare.
Comisia poate solicita documente suplimentare sau reevaluări medicale, dacă este cazul.
Certificatul de încadrare în grad și tip de handicap, împreună cu programul individual de reabilitare, se trimit prin poștă, cu confirmare de primire, la domiciliul persoanei.
Evaluarea copiilor cu dizabilități
În cazul minorilor, încadrarea în grad de handicap este stabilită de Comisia pentru Protecția Copilului, pe baza criteriilor bio-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 1306/1883/2016.
Informații detaliate privind evaluarea copiilor cu dizabilități pot fi consultate pe platforma oficială a Ministerului Familiei: copii.gov.ro.
Dosarul pentru obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap se poate depune:
- personal, la registratura DGASPC din județul de domiciliu;
 - prin poștă (scrisoare recomandată);
 - prin e-mail, la adresa instituției.
 
Documentele obligatorii includ:
- cerere-tip de evaluare complexă (Anexa 4 din HG 430/2008);
 - copie CI;
 - ancheta socială realizată de serviciul social din primărie;
 - adeverință de salariat / decizie de pensionare / dovadă de venituri;
 - referat medical întocmit de medicul specialist;
 - scrisoare medicală de la medicul de familie (pentru prima evaluare);
 - copii ale biletelor de externare, dacă este cazul.
 
Cât este valabil certificatul și când se face reevaluarea
Certificatele deja eliberate rămân valabile până la data expirării. Noile criterii se aplică doar la următoarea reevaluare. Reevaluarea se face:
- la 12 luni pentru afecțiuni reversibile;
 - la 24 de luni pentru boli stabile sau cronice.
 
Persoanele încadrate într-un grad de handicap au obligația de a urma Programul individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS). Nerespectarea acestuia poate duce la reevaluare sau pierderea drepturilor.

 
 
 
 
 
 
 
