Din cuprinsul articolului
În România sunt doar 4 centre în care se poate realiza tratamentul endovascular al AVC prin trombectomie mecanică iar nevoia de servicii de recuperare neurologică post-AVC este slab deservită.
Tulburările cerebrovasculare reprezintă a doua cauză de deces și o a treia cea mai frecventă cauză de dizabilitate (după bolile cardiovasculare și cancer), în România.
Din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii factorilor de risc comportamentali (alimentație, nivel de activitate etc.) se estimează o creștere semnificativă a incidenței acestor boli în următorul deceniu.
În anul 2019, la inițiativa medicilor neurologi din România și cu sprijinul World Stroke Organisation, Ministerul Sănătății a extins numărul de unități medicale speciale prin Acțiunea prioritară pentru tratamentul intervențional al accidentului vascular cerebral de la 10 la 43 de centre.
Prin acest program, pacienții care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) ischemice pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 ore și jumătate de la debutul primelor simptome.
Doar 4 centre la nivel național
În ciuda acestui progres remarcabil ce contribuie zilnic la creșterea calității și speranței de viață a pacienților, în România există prea puține centre în care se poate realiza tratamentul endovascular al AVC prin trombectomie mecanică (doar 4 la nivel național).
De asemenea, nevoia de servicii de recuperare neurologică post-AVC este slab deservită pe teritoriul României, disponibilitatea acestor servicii fiind polarizată în jurul centrelor universitare, iar finanțarea prin Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este insuficientă.
Pentru a se continua acest proiect început înaintea pandemiei, în data de 10 septembrie 2022, cele mai puternice organizații din domeniul bolilor cerebrovasculare din lume (World Stroke Organisation – WSO, World Federation for Neurorehabilitation – WFNR, European Federation of Neurorehabilitation Societies – EFNR) s-au reunit din nou la Cluj-Napoca sub coordonarea
Departamentului de Neuroștiințe al Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, pentru a semna un memorandum de înțelegere în vederea transferului de expertiză, cunoștințe și bune practici către sistemul de sănătate din România.
Rezultatele acestui demers vor fi concretizate prin elaborarea Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) – proiect inițiat de Academia Română și Societatea de Neurologie din România (SNR), în colaborare cu Ministerul Sănătății, WSO, WFNR, EFNR împreună cu alte societăți de profil și cu sprijinul Administrației Prezidențiale.
Care este prioritatea neurologiei românești
“Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare reprezintă prioritatea absolută a neurologiei românești într-un context global general de transformare inovativă a sistemului de sănătate din România.
Toate acestea trebuie să conducă la o îmbunătățire substanțială a calității vieții pacienților prin impunerea unor noi strategii și condiții de diagnostic, tratament, spitalizare și de recuperare “, a declarat Prof. Univ. Dr. Dafin F. Mureșanu, Director al Departamentului de Neuroștiințe UMF Iuliu Hațieganu și Președinte al Federației Europene a Societăților de Neuro-Reabilitare (EFNR)
Acesta a ținut să precizeze că “prin această nouă inițiativă, care se bucură atât de sprijinul Guvernului României, Ministerului Sănătății , cât și al Administrației Prezidențiale, sperăm să putem reaborda asistența medicală în accidental vascular cerebral acut în România” .
Scopul dezvoltării și adoptării Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) este de a crește nivelul de sănătate a populației din România prin informarea și implementarea unui plan comprehensiv de reformă în
domeniul bolilor cerebrovasculare la nivel național, în congruență cu obiectivele Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2027.
Ce cuprinde SNCBC
- Descrierea magnitudinii problemei bolilor cerebrovasculare la nivel populațional, precum și a barierelor privind gestionarea adecvată a patologiilor asociate
- Identificarea obiectivelor specifice de dezvoltare și optimizare a sistemului de sănătate relevante pentru bolile cerebrovasculare, precum și a entităților cheie în implementarea acestora.
- Restructurarea finanțării serviciilor de sănătate funcție de trasee ale pacienților
- Consolidarea rețelei de tratament în fază acută a bolilor cerebrovasculare
- Actualizarea dovezilor ghidurilor internaționale și implementarea acestora în plan național
- Creșterea accesului la servicii de recuperare neurologică
- Dezvoltarea și implementarea unor programe eficiente de prevenție (primordială, primară, secundară și terțiară)
- Evaluarea implementării reformelor prin intermediul unor indicatori fiabili și ușor de apreciat
Dezvoltarea strategiei va porni de la expertiza societăților profesionale din domeniul neurologiei și a altor specialități relevante și va beneficia de consultarea activă și exhaustivă a actorilor din sistemul de sănătate din România.
În final, viziunea SNCBC va reuni și integra recomandările într-un document cadru ce va servi drept reper la nivel de politici de sănătate pentru inițiative de reformă în acest domeniu la nivel național.
Sănătatea creierului, o prioritate la nivel mondial
Anul acesta, la cea de-a 75-a Adunare Mondială a Sănătății, a fost adoptat Planul de acțiune global intersectorial privind epilepsia și alte afecțiuni neurologice 2022-2031 (IGAP).
Prin lansarea IGAP, forurile mondiale decizionale se angajează să acorde prioritate sănătății creierului în următorul deceniu. Afecțiunile neurologice sunt principala cauză de dizabilitate și a doua cauză de deces la nivel mondial.
Mai mult de una din trei persoane va dezvolta o tulburare a creierului de-a lungul vieții, multe dintre acestea putând fi prevenite și tratate.
În cele din urmă, IGAP intenționează să consolideze strategia de luptă împotriva bolilor neurologice ca și prioritate de top pe agenda factorilor de decizie la nivel mondial.
Academia Europeană de Neurologie (EAN), organizație ce reprezintă 47 de țări din Europa și din alte părți ale lumii, este partener cheie în implementarea obiectivelor IGAP în Europa.
Pe 10 mai, EAN a lansat Strategia de sănătate a creierului, conturând un program de reducere a poverii tulburărilor neurologice și de promovare a sănătății creierului în Europa în următorii ani, se arată în comunicatul transmis de SNR.
