Sari la conținut

Cum știi dacă pierderile de memorie sunt normale pentru vârsta ta sau un semn de demență

Vitamine si minerale pentru creier
Sursă foto: pixabay
Lipsa unei anumite vitamine crește riscul apariției bolii Alzheimer.

Pierderile de memorie, încurcarea cuvintelor și dificultățile de concenrare pot fi semne normale ale îmbătrânirii. Dar pot reprezenta, de asemenea, un semn de demență. Pe lângă pierderea memoriei, demența poate afecta și modul în care o persoană vorbește, gândește, simte și se comportă.

Experți de la Dementia UK și de la Societatea Alzheimer au explicat cum putem distinge simptomele bolii de semnele obișnuite de îmbătrânire.

Memoria

Pierderile de memorie afectează pe toată lumea la un moment dat. Dar frecvența și severitatea acestora sunt semne cheie ale faptului că ar putea fi un simptom al demenței, spun experții.

Un semn obișnuit de îmbătrânire poate fi să uiți o informație care ți s-a comunicat cu ceva timp în urmă, să nu mai ții minte unde ți-ai lăsat telefonul mobil sau să ai nevoie de mai mult timp pentru a realiza sarcini noi, cum ar fi modul de configurare și utilizare a unui dispozitiv nou.

”Dar posibilele semne de demență pot include să te rătăcești în propria casă sau în locuri familiare”, a declarat Paul Edwards, directorul serviciilor clinice la Dementia UK, pentru MailOnline.

Jaina Engineer, manager la Societatea Alzheimer, a declarat pentru MailOnline: „Problemele de memorie sau de gândire pot fi un semn precoce al demenței. Cu toate acestea, pe măsură ce viața devine mai aglomerată, poate fi, de asemenea, doar un semn al sentimentului de stres sau al îmbătrânirii.

„Mulți dintre noi putem începe să uităm detaliile care ni s-au spus cu puțin timp în urmă. Dar o persoană cu demență va uita adesea lucruri care tocmai i s-au spus”, a spus ea.

„S-ar putea să pună aceeași întrebare din nou și din nou, cum ar fi „e încuiată ușa?” sau „la ce oră plecăm?”.

Persoana cu demență ar putea începe să pună obiectele în locuri neobișnuite.

Janina Engineer a adăugat: „Pentru cineva cu demență, sarcinile familiare pe care le-a făcut toată viața – cum ar fi să se îmbrace – – pot începe să devină dificil de realizat. De asemenea, își pot pierde capacitatea de a îndeplini sarcini în ordinea corectă, cum ar fi să încece să pună paste la fiert înainte de a pune apa.”

Pentru ca un medic să poată diagnostica o persoană cu demență, pierderile de memorie trebuie să devină mai frecvente și să aibă un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi.

„Când vorbim cu familiile pacienților, acestea tind să observe o schimbare timp de aproximativ șase luni, înainte de a merge la medicul de familie”, a spus dr. Edwards.

Limbaj

Nu este ceva neobișnuit să nu-ți găsești uneori cuvintele potrivite  sau să ai dificultăți în a ține pasul cu o conversație.

„Pot exista momente în timpul unei conversații în care ești distras sau începi și nu este neapărat un semn că ceva nu este în regulă”, a spus Janina Engineer.

Dar dacă uiți în mod constant numele obiectelor obișnuite, te chinui frecvent să găsești cuvântul potrivit sau pierzi rapid șirul discuțiilor, acestea ar putea fi semne de demență, a avertizat specialista.

El a adăugat: „Dificultatea de a găsi cuvintele potrivite este o caracteristică destul de puternică la unii oameni cu demență. De exemplu opot descrie o situație sau un obiect sau un animal cu un alt cuvânt.”

Dispoziție și comportament

Nimeni nu se așteaptă să ai o bună dispoziție tot timpul. Dar dacă o persoană începe să devină irascibilă sau are schimbări bruște de dispoziție acestea ar putea fi semne de demență, au avertizat experții.

„Simptomele demenței pot determina pacientul să devin mai retras în relațiile cu colegii, prieteniii sau familia. Demența face ca interacțiunea socială cu alte persoane să fie mult mai dificilă și obositoare și, de asemenea, poate afecta puternic încrederea unei persoane. Pe măsură ce devine mai dificil să urmărești conversațiile, „mai ales în medii zgomotoase”, poate fi tentant pentru cei cu demență să stea acasă,” a adăugat specialista.

De asemenea, demența poate duce la comportamente neobișnuite. De exemplu, o persoană care era, în mod normal, timidă poate începe să devină mai dezinvoltă, să nu aibă inhibiții. Poate chiar să părăsească locuința noaptea târziu, în frig, fără să-și ia haina și pantofii.

Specialiștii subliniază însă că există multe motive pentru care apar schimbări de dispoziție care nu au legătură cu demența, însă cei care le experimentează adesea ar trebui să meargă la medic.

Vedere

Studii recente au arătat că problemele de vedere pot crește semnificativ riscul de demență.

Este absolut normal ca vederea să nu fie la fel de clară odată cu înaintarea în vârstă – s-ar putea să ai nevoie de mai multă lumină pentru a citi sau să ai nevoie de ochelari. Dar cei cu demență se pot confrunta cu dificultăți în procesarea și distingerea diferitelor culori, determinându-i să interpreteze greșit reflexiile.

„Acest lucru se datorează faptului că ochii trimit mesaje către creier, astfel încât să-l ajute să înțeleagă ceea ce vede, dar demența face ca aceste mesaje de la ochi către creier să devină distorsionate”, a explicat Janina Engineer.

Specialista a precizat că foarte des, persoanele cu demență, nu reușesc să vadă totul atunci când se așează la masă, ci doar jumătate din farfurie. Anumite tipuri de demență pot provoca chiar și ocazional halucinații, sunete sau mirosuri care nu există.

„Acest simptom este cel mai frecvent la persoanele cu demență cu corpi Lewy, un tip mai puțin frecvent de demență. Cu toate acestea, alte tipuri de demență pot provoca, de asemenea, halucinații în stadiile lor ulterioare”, a spus Janina Engineer.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel