Din cuprinsul articolului
Un cutremur cu magnitudinea de 3,7 grade s-a produs duminică seara, la ora 20:48, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, potrivit datelor transmise de Institutul Național pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul, de intensitate redusă, a avut loc la o adâncime de 121,6 kilometri și a fost resimțit ușor în mai multe localități din proximitate: la 50 km nord-vest de Buzău, 60 km vest de Focșani, 65 km sud-est de Sfântu Gheorghe, 68 km est de Brașov și 71 km nord-est de Ploiești.
Deși mișcarea tectonică de duminică a fost una minoră, evenimentul reamintește românilor de istoria bogată, dar și dramatică, a activității seismice din zona Vrancea – una dintre cele mai active regiuni seismice din Europa.
14 octombrie 1802 – „Cutremurul cel Mare” care a zdruncinat Țările Române
Exact în această perioadă a anului, la 14 octombrie 1802, în ziua Sfintei Parascheva, România avea să fie martora celui mai devastator cutremur din istoria sa cunoscută. Seismologii estimează că a avut o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter și o adâncime de circa 150 de kilometri. Epicentrul s-a aflat tot în zona seismică Vrancea, iar efectele s-au resimțit pe o suprafață uriașă — peste două milioane de kilometri pătrați, din Istanbul până la Sankt Petersburg.
Martorii vremii au descris scene apocaliptice. Clădirile s-au prăbușit, bisericile s-au surpat, iar în pământ s-au deschis crăpături uriașe din care țâșnea „apă neagră ca păcura”. Turnul Colțea din București, una dintre cele mai frumoase construcții ale epocii, s-a prăbușit complet.
Cronicarul Ioan Dobrescu scria:
„Pământul se cutremură așa tare, încât se deschidea cât încăpea un om cu calul. Iar prin crăpături ieșea apă cu humă neagră, ce puțea ca pucioasa.”
Seismul a fost resimțit violent în București, Iași, Cernăuți, Brașov, dar și în orașe din Bulgaria, Ucraina și Transilvania. La Iași, zidurile curților domnești s-au prăbușit, iar la Brașov, Biserica Neagră a suferit avarii serioase.
Specialiștii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului au confirmat că acel cutremur a avut o intensitate excepțională și o durată de aproape două minute, o raritate în istoria seismologiei europene.
De la cataclism la vigilență
La peste două secole de la „Cutremurul cel Mare”, zona Vrancea continuă să fie monitorizată permanent de INCDFP. Majoritatea seismelor produse aici sunt de magnitudine mică sau moderată, fără efecte asupra populației. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că regiunea păstrează potențialul pentru un eveniment seismic major, la intervale mari de timp.
Cutremurul din 1802 a fost considerat de contemporani o pedeapsă divină, iar pentru secolul XIX a rămas un reper de teamă și credință. Oamenii vorbeau despre ziduri prăbușite, biserici distruse, iar pământul „se mișca precum valurile mării”. Cronicarii vremii consemnau că „n-au pomenit așa cutremur înfricoșat”.
„Multi oameni și-au găsit moartea sub ruinele clădirilor prăbușite. Deosebit de tare a suferit partea de oraș din apropierea Mănăstirii Sf. Gheorghe. Zidurile înalte ale acestei mănăstiri s-au prăbușit până la clădirile care se găseau de cealaltă parte a străzii și au îngropat oameni care se grăbeau să se salveze pe stradă, ca și pe mai mulți trecători, sub grămezile lor. Strada a fost acoperită cu moloz gros pe distanță de mai multe sute de picioare. Toate casele au suferit puternic, dacă nu au fost distruse total. Câți oameni și-au pierdut viața în timpul acestor evenimente nu s-a precizat până în prezent. Palatul princiar a devenit în totalitate de nelocuit ”, precizau gazetarii de la o publicație a vremii din 1838, despre cum a fost afectat Bucureștiul, notează Adevărul.
Astăzi, tehnologia, cercetarea și rețelele de alertă timpurie ne oferă instrumente moderne de protecție.
