Din cuprinsul articolului
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au dat publicităţii motivarea deciziei de le pune în libertate pe cele două doctoriţe de la secţia ATI a Spitalului Sf. Pantelimon, care sunt acuzate de procurori de omor calificat.
Astfel, în motivarea care a stat la baza eliberării lor, magistraţii menţioneză că unele declaraţii ale martorilor sunt „simple bârfe”. În plus, judecătorii au transmis că nu sunt suficiente probe care să susţină că cele două inculpate ar fi săvârşit infracţiunea de omor calificat.
Cele două doctorițe de la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Sfântul Pantelimon au fost eliberate în 20 august, după ce Curtea de Apel București (CAB) a admis contestația lor la măsura arestului preventiv.
Ele fuseseră reținute pentru omor calificat, dar judecătorii au scris în motivarea deciziei de eliberare a lor că „nu există probe sau indicii temeinice care să contureze suspiciunea rezonabilă că ele au săvârşit infracţiunile” de care sunt acuzate.
Declaraţiile martorilor – „simple bârfe”
„Probele considerate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti ca ducând la suspiciunea rezonabilă că inculpata (M.M. – n.red.) ar fi săvârşit infracţiunea de tentativă la omor calificat ar fi procesul-verbal din data de 17.04.2024, de comparare a datelor stocate de injectomate cu mențiunile înscrise în foile de observație ale pacienților internați în secția ATI, declaraţiile martorilor asistenţi (date după data de 26.05.2024, potrivit cărora inculpata obişnuieşte să reducă dozele de noradrenalină pacienţilor de la valoarea de 20 ml/h la 1 ml/h, declaraţia asistentei G.E. din data de 06.06.2024, precum şi concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. A1/8230/2024.
Totuşi, Completul de drepturi şi libertăţi nu poate avea în vedere declaraţiile martorilor, asistenţi medicali, potrivit cărora M. M. obişnuia să reducă dozele de noradrenalină de la valorile maxime la cele minime, cele mai multe fiind simple bârfe, aşa cum a rezultat din convorbirile interceptate şi declaraţiile martorilor date până la sfârşitul lunii mai”, se arată în motivarea deciziei de eliberare.
Procurorii, acuzaţi că nu şi-au făcut treaba
Judecătorii Curții de Apel București notează de asemenea, că „la 4 luni de la ridicarea înscrisurilor medicale şi a datelor stocate de injectomate, organele de urmărire penală nu au strâns date nici măcar cu privire la vreun alt caz de malpraxis al medicului anchetat, astfel că, cel puţin până în prezent, acuzaţia iniţială nu se confirmă”.
Judecători: Acuzaţia ar putea fi doar de tentativă la infracţiunea de ucidere din culpă
În cazul medicului M.M, judecătorii au analizat declaraţia singurului martor ocular, asistenta G.E. şi a soţului acesteia, martorul G.P.
În primul rând, fiind audiat la data de 09.05.2024, martorul G.P. a declarat că nu îşi aminteşte ca în activitatea sa de asistent medical pe Secţia ATI a Spitalului Clinic Sfântul Pantelimon să fi redus, să i se fi redus sau ca vreo altă persoană să reducă doza de noradrenalină la vreun pacient de-ai săi fără să îl anunţe.
Ulterior acestui moment, cu câteva zile înainte de data de 30.05.2024 (nu se cunoaşte exact data), inculpata M.M. i-a întocmit un referat privind îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu martorei G.E., soţia martorului G.P., inculpata fiind catalogată drept „javră” de martora G.E.
La scurt timp după întocmirea referatului, martorul G.P. îşi schimbă în totalitate declaraţia dată în faţa organelor de urmărire penală. Cu această ocazie, martorul a susţinut în totalitate întreaga acuzaţie, aşa cum a fost formulată în denunţul iniţial. (…) Din declaraţia martorului rezultă că acesta nu a povestit nimănui, nu şi-a notat nicăieri data, numele pacientului, măcar salonul sau patul, rezumându-se a reţine doar că pacientul era de peste 60 de ani(ca majoritatea pacienţilor care decedează la ATI), că era în salonul 5 sau 6 şi în patul 2 sau 3, sau mai bine zis „nici mai scund, nici mai înalt, nici prea slab, nici prea gras”, totul putându-se întâmpla în decurs de 4 luni, din noiembrie 2023, până în februarie 2024.
Prin urmare, este o acuzaţie făcută, fără niciun început de probă, acuzaţie care, din nefericire, a fost preluată în referatul cu propunere de arestare preventivă, fascinând imaginaţia publicului”, potrivit motivării deciziei CAB.
În acest sens, judecătorii notează că „un prim aspect ce ridică clare semne de întrebare este credibilitatea tuturor informaţiilor transmise de martora G.E., care, aşa cum rezultă din actele dosarului nu a încunoştinţat organele de urmărire penală cu privire la posibila relaţie de duşmănie” cu doctorița M.M.
Relaţii de „duşmănie între martori şi acuzate”
„Astfel, Completul de drepturi şi libertăţi se întreabă cum ar putea o persoană instruită care comite o tentativă de omor calificat sau chiar orice infracţiune, să intre în conflict(prin sancţionarea disciplinară) cu singurul martor care poate duce la condamnarea sa penală?
Prin urmare, în condiţiile în care există o presupusă relaţie de duşmănie între martora G.E. și M. M. Completul de drepturi şi libertăţi nu poate avea în vedere declaraţia martorei, astfel că, în prezent, se poate concluziona că, în cauză, nu sunt probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpata ar fi săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa, necunoscându-se cine a redus doza de noradrenalină din injectomat”, scriu judecătorii, potrivit Antena3 CNN.
Potrivit judecătorilor, „în dezacord cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în baza probelor administrate”, „Completul de drepturi şi libertăţi apreciază că o posibilă infracţiune contra vieţii nu a fost sub nicio formă comisă cu intenţie”.
„S-a reţinut că mobilul comiterii infracţiunii a fost acela de eficientizare a activității Secției de ATI, în sensul eliberării paturilor, Având în vedere cele prezentate, în condiţiile în care nu rămân aproape niciodată paturi libere la Secţia ATI, în condiţiile în care decesul unui pacient şi internarea altuia necesită mult mai multă muncă, atât pentru medici cât şi pentru asistenţi, în lipsa altui mobil, este evident că nu putem fi în niciun caz în situaţia vreunei infracţiuni comise cu intenţie.
Or, în această situaţie, în condiţiile în care s-ar dovedi culpa inculpatei, acuzaţia ar putea fi doar de tentativă la infracţiunea de ucidere din culpă, care nu este pedepsită de legea penală română”, scriu judecătorii.
Judecători: Nu există probe pentru a dovedi vinovăţia doctoriţelor
Sintetizând probele de la dosar, judectorii au stabilit că, în ceea ce o priveşte pe doctorița M.M., „doar declaraţia martorei A.G. o plasează în rezerva nr. 8.
În rest, nu există nicio altă probă din care ar rezulta săvârşirea infracţiunii de omor calificat, întrucât nimeni nu a observat să fi făcut altceva cu excepţia faptului că a intrat împreună cu celălalt medic în rezerva nr. 8, or, este evident că nu există norme interne în unităţile spitaliceşti care să interzică medicilor ATI să îşi viziteze pacienţii”.
Judecătorii CAB conchid că „toate aceste declaraţii pe care s-a bazat propunerea de arestare preventivă sunt contradictorii în privinţa aspectelor esenţiale”, „singura certitudine fiind aceea că inculpatele M.M. și P. M. au intrat în salonul nr. 6”.
„De altfel, declaraţiile pe care s-a bazat propunerea de arestare preventivă sunt total contradictorii cu declaraţiile anterioare ale aceloraşi martore, precum şi cu cele rezultate din convorbirile interceptate ale acestora.
Completul de drepturi şi libertăţi nu poate lua în considerare doar anumite pasaje din declaraţiile martorilor care, chiar dacă nu se coroborează între ele, sunt de natură a susţine acuzaţia, ci doar constată că nimic din conţinutul declaraţiei unui martor nu este susţinut de declaraţia altui martor, referindu-ne aici la aspecte esenţiale care să contureze vinovăţia inculpatei.
Excepţie face doar acuzaţia generală, prezentă în toate aceste declaraţii după data de 29.05.2024, potrivit cărora medicii modifică ratele de administrare a noradrenalinei.
În condiţiile date şi luând în considerare că asistentele medicale obişnuiau să părăsească saloanele cu pacienţi, nu se poate stabili în acest moment cu exactitate cine anume a redus pe injectomat rata noradrenalinei.
Prin urmare, şi în ceea ce o priveşte pe inculpata P.M. nu există probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpata ar fi săvârşit infracţiunea de omor calificat”, conchid judecătorii.
