vineri, octombrie 22, 2021

Fiind considerat o boală cronică, astmul este o afecțiune de lungă durată a căilor respiratorii superioare. Acestea suferă o inflamație permanentă care, în anumite situații, poate îngreuna respirația. Căile

respiratorii devin atât de înguste, încât aerul nu se mai poate mișca liber. În momentele acute, respirația este șuierătoare, uneori, însoțită de o stare de panică și de o scădere a saturației de oxigen din sânge.

Boala nu are un remediu, dar există soluții care pot ameliora rapid simptomele, în fazele acute, astfel că, în perioadele de acalmie, se elimină complet manifestarea suferinței, iar viața celor suferinzi este normală.

Numărul celor care au astm este în continuă creștere, la nivel mondial. Unii consideră că o cauză o reprezintă poluarea și factorii toxici din mediul înconjurător,

dar și igiena generală din ce în ce mai bună. În mod paradoxal, astmul ar putea fi provocat de faptul că, în primii ani de viață, copii fac mai puține infecții, ceea ce are ca efect pe termen lung un sistem imunitar slab dezvoltat, fapt care ar putea reprezenta un factor de risc pentru instalarea astmului.

De obicei, astmul apare în copilărie, dar poate afecta, pentru prima dată, persoane de orice vârstă. La copii, incidența este mai mare în cazul băieților, dar la vârsta adultă, apare mai des la femei.

“Primul lucru pe care trebuie să-l transmitem este că astmul nu se face

pentru că am făcut noi ceva, medicul sau grădiniţa, ci astmul are în bună parte condiţionarea genetică. Ne naştem cu o constelaţie de gene care ne face mai sensibili.

Este important să spus că alergenele respiratorii contribuie, dar nu sunt singura cauză. Acum este un moment prost al anului, pentru că există o serie întreagă de polenuri”, a spus dr. Mihai Craiu

“Manifestările sunt următoarele: tuse, strănut, mâncărimi la nivelul ochilor, nasului, senzaţie de respiraţie dificilă şi în unele situaţii chiar respiraţie greoaie şi, astfel, nevoia de îngrijiri medicale”.

Prevenţia,

cea mai bună atunci când vorbim despre alergiile sezoniere

“Desigur, nu putem să umblăm în costum de cosmonaut tot timpul. Sisteme de filtrare complexe nu există, însă din fericire, sezonul polenurilor este trecător.

Ce se poate face în mod practic este obţinerea de cea mai bună calitate a medicaţiei de prevenţie. Ar trebui pentru acei pacienţi care au simptome în fiecare zi, să se adreseze medicului lor şi să primească un medicament de prevenţie, un antiinflamator pentru căile aeriene inferioare.

Pacienţilor mei le spun că nu există niciun fel de strategie să facem să nu

mai plouă, dar putem folosi o umbrelă adecvată ca să nu ne plouă. Mecanismul principal pare să fie cel legat de aeroalergene”, a mai explicat medicul.

De la ce vârstă apare astmul?

“80% dintre adulţii asmatici au simptome încă din copilărie, deci primele simptome care pot să mimeze o răceală obişnuită. Mulţi pacienţi primesc tratamente antibiotice şi antiinflamatorii, până când medicul sau părintele constată că se repetă un model şi atunci intervine expertul care poate să determine cu ajutorul testelor specifice despre ce este vorba.

Trebuie să ne gândim la astm la acei copii care au trei sau mai multe episoade cu respiraţie dificilă în decursul ultimului an. Această respiraţie dificilă şi şuierătoare, dacă se repetă, nu este un accident”, a mai precizat dr. Craiu.

Complicaţiile în caz că nu tratăm astmul bronşic

“Este foarte important de spus că ceea ce apare, se întâmplă foarte repede. Un cunoscut medic pneumolog pentru copii din America spune că tot ceea ce este important din punct de vedere al urmărilor astmului pentru viaţa lungă se întâmplă la grădiniţă şi în clasa 0.

Cât este copilul mic şi inflamaţia alergică continuă să meargă în peretele căilor aeriene, este ca şi cum ar merge igrasia în perete. Degeaba mai dăm cu lavabilă. Peretele poate să arate bine, dar materialul se strică.

Stricarea peretelui bronşic se numeşte remodelare bronşică şi mulţi dintre adulţii care au dificultăţi cronice respiratorii şi au avut debutul astmului în copilărie, în prima parte a vieţii nu au primit medicamentaţia care le-a fost necesară”, a spus dr. Mihai Craiu.

Simptomele astmului

Persoanele cu astm prezintă simptome atunci când căile respiratorii se îngustează, se inflamează și când apare mucus în exces.

Simptomele frecvente de astm sunt:

  • tuse seacă sau productivă, mai ales noaptea;
  • respirație șuierătoare;
  • respirație scurtă, sacadată;
  • senzație de presiune și compresie toracică, însoțită de durere;
  • dispnee și senzație de sufocare.

Nu toate persoanele care au astm prezintă aceleași simptome, în același mod. Manifestările pot să fie diferite.

O criză severă de astm are următoarele simptome:

  • învinețirea buzelor;
  • nivel scăzut de vigilență, confuzie, somnolență severă, leșin;
  • respirație foarte dificilă;
  • puls accelerat;
  • anxietate severă asociată dificultăților de respirație;
  • transpirație.

Ultimele stiri