Din cuprinsul articolului
Te-ai operat de cataractă. Chirurgul spune că totul a decurs bine. Dar tu tot nu vezi clar. Sună familiar? Un studiu publicat în The Lancet Global Health, cel mai amplu de acest tip realizat vreodată, arată că această situație nu este deloc rară – și că între „operație făcută” și „vedere bună după operație” există un decalaj pe care puțini pacienți îl înțeleg.
Cercetarea analizat date de la aproape 780.000 de persoane din 68 de țări și introduce un concept pe care orice pacient cu cataractă ar trebui să-l cunoască: acoperirea chirurgicală efectivă (eCSC).
Operație făcută nu înseamnă operație reușită
Până de curând, succesul programelor de chirurgie a cataractei se măsura simplu: câți oameni au fost operați din totalul celor care aveau nevoie. Acest indicator – acoperirea chirurgicală (CSC) – nu spune nimic despre calitatea rezultatului. Un pacient operat care rămâne cu vedere slabă e numărat la fel ca unul care vede perfect.
Acoperirea chirurgicală efectivă (eCSC) schimbă modul de calcul. Numărătorul include doar pacienții care au fost operați și au obținut un rezultat vizual bun – definit ca acuitate vizuală de 6/18 sau mai bună (cu echivalentul abilității de a citi un text la distanță rezonabilă și de a desfășura activități zilnice fără dificultăți majore). Numitorul rămâne același: toți cei care au fost operați sau încă au nevoie de operație.
Diferența dintre cele două măsuri se numește „decalaj de calitate” (relative quality gap) și arată, în esență, câți pacienți operați nu văd bine în ciuda intervenției.
Cinci cauze pentru care pacienții operați nu văd bine
Din analiza a 22.841 de ochi operați (120 de studii RAAB din 2013–2024), autorii au identificat cinci categorii de cauze ale rezultatelor vizuale nesatisfăcătoare:
Erori de refracție necorectate (26,4%) – pacientul ar vedea bine cu ochelari potriviți, dar nu i-a primit sau nu i s-au prescris corect. Comorbidități oculare (26,5%) – afecțiuni preexistente sau apărute ulterior, precum retinopatia diabetică sau glaucomul. Complicații intraoperatorii (20,2%) – probleme apărute în timpul intervenției, cum ar fi ruptura capsulei posterioare. Opacifierea capsulei posterioare (11%) – o complicație frecventă, tratabilă prin laser (capsulotomie YAG), dar inaccesibilă în multe țări. Alte sechele post-chirurgicale (5,8%) – inclusiv dezlipire de retină sau alte efecte secundare.
Dacă adunăm erorile de refracție, opacifierea capsulei posterioare și complicațiile intraoperatorii – toate prevenibile sau tratabile – ajungem la peste 57% din totalul rezultatelor sub așteptări. Adică mai mult de jumătate din eșecuri ar putea fi evitate.
Decalajul de calitate: ce înseamnă pentru pacient
Pentru un pacient individual, decalajul de calitate se traduce într-o experiență frustrantă: a trecut printr-o operație, a îndurat drumul până la spital, a plătit (uneori sume considerabile) și tot nu vede bine. Fără explicații clare și fără un plan de follow-up, acest pacient rămâne cu impresia că operația a eșuat – și devine un exemplu negativ în comunitate, descurajând alți oameni să se opereze.
Autorii studiului avertizează, totodată, că indicatorul eCSC are limite. O persoană care trece de la cecitate (sub 3/60) la o vedere moderat scăzută (6/60) nu este considerată un „succes” în calculul eCSC, deși pentru acea persoană și familia ei, îmbunătățirea e una uriașă. De aceea, cercetătorii recomandă și măsurarea rezultatelor raportate de pacient (patient-reported outcomes), prin instrumente precum chestionarul Cat-PROM5.
Ce ar trebui să știe orice pacient operat de cataractă
Studiul din The Lancet și comunicatul OMS ridică o serie de întrebări pe care orice persoană care urmează să fie operată de cataractă ar trebui să și le pună:
Voi primi ochelari după operație? Biometria preoperatorie – măsurarea precisă a ochiului pentru selectarea lentilei intraoculare potrivite – trebuie făcută înainte de orice intervenție. Dar chiar și cu cea mai bună biometrie, o parte dintre pacienți vor avea nevoie de corecție optică suplimentară după operație. Examinarea postoperatorie și prescrierea de ochelari ar trebui să fie parte standardă din protocol.
Există un plan de follow-up? OMS a publicat în 2023 un ghid pentru monitorizarea calității chirurgiei cataractei. Pacientul are dreptul să știe când și cum va fi re-evaluat și ce se întâmplă dacă vederea nu se îmbunătățește.
Ce se întâmplă dacă apare „cataracta secundară”? Opacifierea capsulei posterioare este o complicație frecventă, tratabilă cu o procedură laser rapidă și neduroasă. Dar mulți pacienți nu știu că aceasta există sau nu au acces la echipamentul necesar.
