Daniela Șerb
România a fost vreme îndelungată în topul mortalității materne și infantile. Cu toate că acești indicatori se află în scădere, tot nu suntem acolo unde ar trebui să fim, recunoștea, recent, secretarul de stat din Ministerul Sănătății, dr. Adrian Pană.
Parte din decesele înregistrate până la vârsta de un an provin din rândul copiilor născuți prematur. Dacă micuții au noroc și se nasc în maternități unde există incubatoare performante și personal medical specializat, ei au șanse mari să trăiască și să se recupereze sută la sută. Dacă nu, mor cu zile.
„Din păcate, nașterea prematură este o surpriză”, spune dr. Alin Stănescu, medic pediatru la Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului “Alfred Rusescu” din București. Prematuritatea se stabilește în funcție de două criterii: vârsta de gestație și greutatea la naștere. Nașterea unui copil prematur este semnul că ceva nu a fost în regulă în timpul sarcinii, explică specialistul.
Factorii de risc
Nutriția este unul dintre factorii care pot duce la prematuritate. „Gravida ar trebui ca pe timpul sarcinii să aibă o dietă echilibrată, cu multe legume și fructe verzi, fără grăsimi saturate și fără alcool și tutun”, mai spune medicul Alin Stănescu. În plus, ea are nevoie de suplimente de fier, acid folic și vitamina D, toate acestea la indicația medicului. Puține gravide urmează acești pași.
Nașterile sub 18 ani, contraindicate
Existența unor boli cronice ale femeii gravide pot duce și ele la aducerea pe lume înainte de vreme a unui copil. Medicul spune că sarcina ar trebui să fie una planificată și că, înainte de a aduce pe lume un copil, viitorii părinți trebuie să-și facă analizele pentru a vedea dacă este nevoie sau nu de intervenții. Nașterile la femeile sub 18 ani nu sunt recomandate, la fel și la cele peste 38-40 de ani, mai ales atunci când pentru acestea din urmă nu este vorba despre aducerea pe lume a primului copil.
Gravidele care nu-și supraveghează sarcina riscă și ele să aducă pe lume copii prematuri. Fenomenul este mai accentuat în mediul rural și în orașele mici. „Gravidele beneficiază de consultații gratuite, dar chiar și în aceste condiții multe ajung la medic doar atunci când nasc. Mai ales femeile de la țară. Un minimum de opt consultații începute în primul trimestru de sarcină trebuie neapărat făcute”, insistă medicul. Potrivit acestuia, 6% din gravide nu ajung niciodată la medic, iar multe dintre ele merg de două sau de trei ori.
Au nevoie de maternități dotate
Atunci când există factori de risc (inclusiv cel de a naște prematur), cel mai bine este ca mama să nască într-o maternitate de gradul III care are și dotări și medici specializați pentru aceste situații. „Aceste maternități funcționează, de regulă, în marile centre universitare. Cea mai sigură modalitate de transport a acestor copii este în uterul mamei. Dacă mama naște într-o maternitate lipsită de condiții, există riscul ca acel copil să moară în timpul transportului. Apoi, mama care naște prematur are și ea o problemă de sănătate și are nevoie de îngrijiri speciale. Prin urmare, fiecare gravidă trebuie să stabilească de comun acord cu medicul în ce maternitate trebuie să nască”, adaugă dr. Alin Stănescu. Majoritatea copiilor prematuri, corect supravegheați, au toate șansele să se dezvolte normal. Există însă și riscul de a dezvolta o patologie severă cu sechele și atunci trebuie să facă recuperare. De exemplu, prematurul poate avea retinopatie de prematuritate sau probleme cu plămânii din cauza oxigenului administrat.
O nouă definiție a prematurității
Foto: Dorna
Două sunt situațiile în care se pot afla nou-născuții înainte de vreme: fie au 24 de săptămâni și, implicit, o greutate mică, de doar câteva sute de grame, fie, deși vârsta de gestație este mare, greutatea la naștere este tot mică. Astfel, sunt mai multe grade de prematuritate: sub 1.000 de grame, între 1.000 și 1.500 de grame și peste 2.500 de grame.
Cu cât greutatea copilului la naștere este mai mică, cu atât pericolul este mai mare. În 6-10% din nașteri vin pe lume copii cu greutate scăzută. Riscul de mortalitate infantilă în cazul copiilor prematuri este de 45-50% până la vârsta de un an. „Organismul lor nu este suficient de dezvoltat pentru a face față bolilor și complicațiilor”. Foarte importantă este în aceste condiții stabilirea cauzei de prematuritate.
Potrivit statisticilor organizației „Salvați Copiii” România, circa 20.000 de copii se nasc prematur în România. Cifra are la bază statistica Asociației Române de Neonatologie și este diferită de cea a Institutului Național de Statistică. Din 2012, definiția prematurității s-a schimbat. Nou-născutul de 24 de săptămâni trebuie înregistrat chiar dacă trăiește doar o oră, în timp ce în anii trecuți era considerat avorton.
Minorele, în topul nașterilor
Peste 90.000 de adolescente cu vârste sub 19 ani au născut în perioada 2009-2012, potrivit statisticilor oficiale. Acest fapt situează țara noastră pe locul 1 în Europa la capitolul mame adolescente. Din total, peste 3.000 nu împliniseră vârsta de 15 ani. Multe dintre ele aduc pe lume copii cu o greutate mică, care au nevoie de îngrijiri speciale. Cele mai multe sarcini la mame minore au fost înregistrate în 2013 în județe precum Vaslui, Iași și Dolj, zone printre cele mai sărace din țară.
„Dacă mama naște într-o maternitate lipsită de condiții, există riscul ca acel copil să moară în timpul transportului”.
Alin Stănescu, medic pediatru
