Din cuprinsul articolului
Un ganglion mărit care persistă și nu poate fi legat de o infecție banală din zona respectivă merită verificat medical. În unele situații, poate fi un semn că organismul se confruntă cu o infecție cronică precum hepatita B, boală care nu afectează doar ficatul.
Medicii infecționiști atrag atenția că multe persoane trăiesc ani întregi cu virusurile hepatitice B sau C fără să știe, pentru că simptomele lipsesc sau sunt nespecifice, potrivit OMS.
„Majoritatea pacienților nu au simptome specifice, oboseala da, dar cine nu e obosit”, spune dr. Maria Culinescu, medic specialist boli infecțioase. Tocmai de aceea, recomandarea este ca, odată cu analizele uzuale, oamenii să ceară și testarea pentru virusurile hepatitice B și C, mai ales dacă au factori de risc sau semne care nu se explică ușor.
Hepatita B rămâne o boală „tăcută”, cu consecințe grave
Organizația Mondială a Sănătății estimează că 254 de milioane de oameni trăiau cu hepatita B cronică în 2022. Boala poate evolua fără simptome, dar în timp poate duce la fibroză, ciroză și cancer hepatic.
Partea complicată este că mulți pacienți nu au modificări spectaculoase în analizele uzuale. Există situații în care enzimele hepatice pot fi normale, deși infecția este prezentă și activă.
În traducere simplă, poți avea hepatită cronică și totuși să îți iasă „bine” o parte dintre analize. De aici și recomandarea repetată a medicilor de a testa direct markerii specifici.
Ganglioni inflamați, fără infecție vizibilă. De ce trebuie luați în serios
Ganglionii limfatici reacționează când organismul luptă cu o infecție, o inflamație sau, uneori, cu o afecțiune malignă. Dacă ai o răceală, o amigdalită sau o infecție dentară, este normal să se mărească temporar.
Îngrijorător devine când:
-
ganglionul rămâne mărit săptămâni la rând
-
nu există o infecție clară în apropiere
-
ganglionul este tare, fix, sau crește
-
apar febră inexplicabilă, transpirații nocturne, scădere în greutate
În aceste cazuri, medicii recomandă evaluare rapidă, nu amânare.
Dr. Adriana Motoc, medic primar boli infecțioase, avertizează că hepatita B nu rămâne „închisă” în ficat și poate avea efecte și asupra sistemului limfatic. „Virusul B este implicat în producerea limfoamelor sau a leucemiilor… intră și în alte organe, printre care și ganglionii limfatici și determină acolo înmulțirea aberantă a celulelor”, spune medicul.
Important de subliniat, cu precizie. Hepatita B nu înseamnă automat cancer. Dar există dovezi științifice că infecția cu HBV se asociază cu un risc crescut de anumite tipuri de limfom, inclusiv limfomul non-Hodgkin.
Hepatita B poate favoriza cancerul, nu doar la ficat
Când se vorbește despre hepatita B, cei mai mulți se gândesc doar la ciroză și cancer hepatic. În realitate, HBV este un virus cu capacitate de a afecta și alte țesuturi, iar cercetările arată că poate infecta și celule ale sistemului imun.
Un amplu review publicat în 2023 subliniază asocierea dintre HBV și risc crescut de limfom cu celule B.
Există și date genetice și epidemiologice care susțin un rol posibil al HBV în apariția anumitor forme de limfom, cum este DLBCL.
Mesajul practic rămâne acesta. Dacă ai hepatită B, ai nevoie de monitorizare corectă, pentru că riscurile nu se reduc la ficat.
Vaccinarea a schimbat România, dar nu a rezolvat totul
Un detaliu esențial pentru publicul larg este că, în România, vaccinarea universală împotriva hepatitei B a fost introdusă în 1995 pentru nou-născuți. Asta înseamnă că o mare parte dintre cei născuți după acel an au fost protejați încă din copilărie.
Problema este alta. Există generații mai vechi, nevaccinate, care au rămas vulnerabile. În plus, vaccinul protejează împotriva infecției, dar nu îi „vindecă” pe cei care au luat virusul înainte sau care îl poartă deja.
De aceea, recomandarea medicilor rămâne fermă. Dacă rezultatul la testare este negativ și nu ești imunizat, vaccinarea este utilă indiferent de vârstă, în funcție de evaluarea medicală și de istoricul tău.
De ce atât de mulți oameni nu știu că au hepatită
Hepatita B cronică poate evolua fără simptome ani întregi. OMS descrie infecția drept una care poate rămâne „invizibilă”, deși produce leziuni în timp.
Există și un fenomen global confirmat de datele OMS: multe infecții nu sunt diagnosticate la timp, tocmai pentru că oamenii nu se simt rău și nu cer testări.
Ce analize se cer pentru hepatita B și C
În limbaj simplu, testarea înseamnă să ceri:
-
pentru hepatita B: HBsAg, anti-HBs, anti-HBc (medicul decide combinația)
-
pentru hepatita C: anticorpi anti-HCV, urmat de ARN-HCV dacă testul este pozitiv
Nu toate aceste teste sunt incluse automat în „analizele uzuale”, de aceea recomandarea este să fie cerute explicit.
Cum se transmite virusul hepatitic B
Hepatita B se transmite prin contact cu sânge sau fluide biologice infectate, de exemplu:
-
instrumente care străpung pielea și nu sunt sterilizate corespunzător
-
contact sexual neprotejat
-
proceduri invazive făcute în condiții improprii
-
transmitere de la mamă la copil, dacă nu există măsuri de prevenție
OMS menționează transmiterea prin sânge și fluide, inclusiv contact sexual și expunere la ace sau instrumente contaminate.
Când trebuie mers la medic pentru un ganglion mărit
Dr. Adriana Motoc recomandă ca un ganglion mărit care persistă să fie evaluat și, în anumite cazuri, excizat pentru examen histopatologic, pentru ca o eventuală boală serioasă să fie prinsă din timp.
Pentru public, regula simplă este aceasta:
-
dacă ganglionul persistă mai mult de 2–3 săptămâni
-
dacă nu există o infecție clară
-
dacă este dur, fix, crește sau se asociază cu slăbire, febră ori transpirații nocturne
Atunci nu mai e de așteptat.
De ce testarea este cea mai bună decizie
Hepatita B are tratamente care pot ține virusul sub control și pot reduce riscul de complicații, însă cheia rămâne diagnosticul la timp. OMS subliniază că hepatita B este prevenibilă prin vaccin și gestionabilă, dar greu de controlat dacă rămâne ani întregi nedepistată.
În plus, testarea nu este doar pentru tine. Este și pentru cei apropiați, pentru că medicul poate recomanda protecție, vaccinare și măsuri clare.
