În cadrul unui studiu recent realizat în Marea Britanie, mai mult de o treime dintre persoanele intervievate au afirmat că trebuie să-şi înceapă ziua cu o ceaşcă de cafea, iar una din 10 femei a declarat că nu poate trăi fără cafea.
“Fără nicio îndoială, cofeina e drogul preferat al omenirii”, afirmă Peter Rogers, profesor de psiholgie biologică la Universitatea din Bristol. “Se estimează că 80% dintre oamenii din lumea întreagă consumă cafea şi cei mai mulţi dintre noi bem mai multe ceşti pe zi. Acest fapt se datorează în mare măsură efectului psihostimulant al cafelei. Consumul ei la începutul zilei ne ajută să ne trezim, iar mai târziu ne scoate din impas când nivelul nostru de energie începe să scadă.”
Conţinutul de cofeină din diferitele tipuri de băuturi este diferit: un pahar mare de cafea, cum se serveşte la unele lanţuri de localuri specializate, conţine 300 mg cafeină, în vreme ce o ceaşcă de cafea obişnuită preparată acasă conţine mult mai puţin din acestă substanţă (cca. 100 mg pentru cafea filtru, 80 mg pentru un espresso, 65 mg pentru cafeaua instant). O ceaşcă de ceai conţine cca. 75 mg cafeină.
Însă unele persoane consumă cantităţi mult mai mari, care, după părerea prof. Andy Smith, de la Universitatea Cardiff, pot duce la dependenţă; de altfel, unele dintre persoanele intervievate s-au descris ele însele ca fiind dependente de cafeină.
La peste 1000 mg de cafeină pe zi, nivelul poate fi considerat toxic şi poate produce o tulburare mentală temporară, numită intoxicaţie cafeinică, manifestată prin simptome precum nelinişte, agitaţie, înroşirea feţei, tresăriri spasmodice ale muşchilor, probleme de vorbire, lipsă de somn, şi bătăi rapide şi neregulate ale inimii.
Food Standards Agency recomandă ca femeile însărcinate să nu consume mai mult de 200 mg cafeină pe zi (din orice surse, inclusiv ceai, cafea, ciocolată şi cola).
Pentru alte persoane, un consum de până la 400 mg cafeină pe zi este considerat inofensiv de majoritatea experţilor.
“Părerea mea este că dozele moderate de cafeină sunt, în mare măsură, asociate cu efecte pozitive sau nu au efecte”, spune prof. Smith.
Unele dovezi arată că prevalenţa diabetului tip 2 este mai mică la cei ce beau regulat cafea.
Printre efectele benefice atribuite cafelei se numără riscul mai mic de a face litiază biliară (pietre în vezica biliară), îmbuntăţirea funcţiilor cognitive, reudcerea riscului de cancer la colon şi de apariţie a bolii Parkinson.
Datele prinvind efectele negative ale cafelei – precum incontinenţa urinară sau favorizarea crizelor de gută – provin în general din studii asupra unor persoane care consumau cantităţi excesive de cafea.
