Din cuprinsul articolului
De la 1 octombrie, Ministerul Sănătății impune reguli stricte. Spitalele publice trebuie să publice online rapoarte de activitate. Astfel, transparența devine regulă, nu opțiune.
Conducerea unui spital public nu mai este doar o funcție administrativă, ci o responsabilitate directă față de pacienți, personalul medical și banii publici.
Începând cu 1 octombrie, această responsabilitate va fi vizibilă și măsurabilă, prin rapoarte publice afișate online.
Managerii de spitale, obligați la raportare periodică de la 1 octombrie
Potrivit unui ordin al ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, managerii spitalelor publice sunt obligați să publice periodic, pe site-ul unității, date clare și transparente despre activitatea medicală, financiară și administrativă.
„Conducerea unui spital public nu este un privilegiu. Este o responsabilitate față de pacienți, față de personalul medical și fațǎ de banii publici. De la 1 octombrie, această responsabilitate nu va mai putea fi ignorată. Va fi vizibilă, în mod transparent, în rapoartele publicate online.
Managerii de spitale publice au obligația de a publica periodic, pe site-urile unităților, date clare despre activitatea spitalelor pe care le conduc”, a transmis ministrul Alexandru Rogobete.
Această măsură marchează o schimbare majoră: transparența nu mai este opțională, ci o regulă obligatorie.
Ce informații vor fi publicate
Managerii trebuie să facă cunoscute informațiile despre activitatea medicală, economică și administrativă a spitalelor, inclusiv indicatori de performanță pentru ei și pentru șefii de secție.
În mod regulat, vor fi afișate numărul de transferuri către alte unități și serviciile oferite pe fiecare specialitate. Printre datele care vor fi publicate se numără:
Indicatori de calitate:
- rata infecțiilor asociate asistenței medicale
- procentul de reinternări în 48h după externare
- procentul pacienților transferați în primele 72h
- gradul de satisfacție al pacienților
Date financiare:
- venituri totale ale spitalului
- venituri din contractul cu CNAS
- venituri de la bugetul de stat
- venituri din proiecte cu finanțare nerambursabilă
- venituri din servicii medicale contra cost
- cheltuieli totale, inclusiv pe medicamente, materiale sanitare și personal
Date privind utilizarea serviciilor:
- numărul de spitalizări continue și de zi
- durata medie de spitalizare
- rata transferurilor din alte spitale
- indicele de complexitate a cazurilor (ICM)
- numărul consultațiilor în ambulatoriu
- meniul zilnic, diferențiat pe regimuri alimentare
Indicatorii de performanță nu vor fi simple cifre, ci instrumente de evaluare obiectivă pentru manageri și șefii de secție. Scopul final este clar: spitale mai bune și pacienți mai bine informați.
„Dacă vrem spitale mai bune, trebuie să știm exact cine își face treaba și cine nu. Încrederea ne face bine!”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.