Din cuprinsul articolului
1 Mai la români. Cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research și-a propus să afle mai multe detalii despre semnificațiile grătarului pentru români, în preajma sărbătorii de 1 Mai.
Conform studiului, un sfert dintre românii din mediul urban consideră sărbătoarea de 1 Mai în primul rând o zi dedicată grătarelor și socializării (24%), în special tinerii cu vârste între 25-34 de ani (29%).
- Pentru 1 din 4 români, sărbătoarea de 1 Mai este, în primul rând, o zi dedicată grătarelor și socializării.
- Grătarul este, de cele mai multe ori, o activitate de familie (69%) și se organizează, de regulă, în curtea de acasă (50%).
- Elementele esențiale ale unui grătar reușit sunt micii (71%), berea (62%), relaxarea în aer liber (50%), râsetele și glumele (48%) și muzica (43%).
Un român din 4 consideră 1 Mai o zi dedicată grătarului și socializării
Conform celui mai studiu realizat de Reveal Marketing Research, un sfert dintre românii din mediul urban recent sărbătoarea de 1 Mai în primul rând o zi dedicată grătarelor și socializării ( 24% ), în special tinerii cu vârste între 25-34 de ani ( 29% ).
De asemenea, în topul semnificațiilor zilei de 1 Mai pentru români se află și ziua liberă pentru relaxare ( 35% ) și tradiția românească autentică ( 26% ).
În ceea ce privește semnificațiile grătarului pentru români, acesta este văzut în principal ca o activitate de relaxare în aer liber ( 34% ), o oportunitate de socializare cu cei dragi ( 26% ) și un mod plăcut de a petrece timpul în weekend sau vacanță ( 26% ).
Astfel că, de la un grătar reușit nu trebuie să lipsească micii ( 71% ), berea ( 62% ), relaxarea în aer liber ( 50% ), râsetele și glumele ( 48% ) și muzica ( 43% ). O analiză mai detaliată arată că muzica la grătar este mult mai importantă pentru tinerii din generația Z cu vârste cuprinse între 18-24 de ani (51% comparativ cu 43% total eșantion).
Românii preferă să încingă grătarul în curtea proprie ( 50% ) sau în natură, la iarbă verde, în pădure sau la munte (37%), iar majoritatea îl organizează alături de familie ( 69% ) sau prieteni (37%).
„Grătarul nu este doar despre mâncare, ci despre comunitate, relaxare și libertate. Într-o lume în care conexiunile autentice sunt tot mai importante, 1 Mai le oferă românilor șansa de a se aduna alături de familie și prieteni, într-un cadru relaxant.
Astfel, micii și berea, vedetele grătarului, nu sunt doar ingrediente, ci simboluri ale autenticității și ale legăturii cu tradițiile noastre,” a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.
Micii, ceafa de porc și berea, în TOP 5 alimente la grătar
Principalele alimente consumate la grătar sunt:
- micii ( 81% ),
- ceafa de porc ( 64% ),
- pieptul sau pulpele de pui ( 55% ),
- cârnații ( 54% ),
- frigăruile ( 42% ),
- legumele – ardei, dovlecei, ciuperci etc. ( 39% ).
În funcție de gen, bărbații preferă într-o măsură semnificativ mai mare micii (86% față de 76% la femei) și cârnații (58% față de 50% la femei), în timp ce femeile optează mai des pentru pieptul sau pulpele de pui (58% față de 50% la bărbați) și legumele la grătar (43% față de 36% la bărbați).
Principalele băuturi consumate la grătar sunt:
- berea ( 74% ),
- berea cu arome sau cidrul ( 24% ),
- vinul roșu ( 19% ),
- vinul alb ( 18% ).
În funcție de vârstă și gen, berea este preferată într-o măsură semnificativă mai mare de bărbați (82% față de 62% la femei) și de persoane cu vârste peste 55 de ani (89%). Pe de altă parte, berea cu arome și cidrul sunt mai apreciate de femei (31% față de 16% la bărbați) și de tineri cu vârste între 18 și 34 de ani (37%).
