Din cuprinsul articolului
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri, 10 decembrie, să amâne soluționarea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea care vizează modificarea condițiilor de pensionare și a metodei de calcul pentru pensiile magistraților.
Noul termen pentru pronunțarea deciziei a fost stabilit pentru 28 decembrie. Această amânare prelungește incertitudinea în jurul reformei pensiilor de serviciu inițiate de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Săptămâna trecută, pe 5 decembrie, cele 102 de judecători prezenți la ședința Secțiilor Unite ale ÎCCJ au votat în unanimitate pentru sesizarea CCR. Obiectul contestației îl reprezintă proiectul legislativ (PL-x nr. 522/2025) care modifică și completează acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Argumentele principale aduse de magistrați sunt de natură constituțională și vizează:
- Magistrații susțin că legea creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu.
- Legea ar reduce caracterul pensiei de serviciu, ajungând chiar să o anuleze pentru viitoarele generații, devenind inferioară celei din sistemul public.
- Proiectul ar fi neconform cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a CEDO, care stabilesc standarde clare privind statutul și independența judecătorilor.l
Judecătorii ÎCCJ au subliniat că inițiativa legislativă nu respectă deciziile anterioare ale CCR, care au sancționat deja soluții normative identice, fapt ce încalcă principiul supremației Constituției.
Elementele atacate în proiectul de lege includ:
- Proiectul prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare până la 65 de ani.
- Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate, limitare criticată de magistrați care cer ca pensia să fie apropiată de ultimul salariu.
- Legea folosește termeni neclari, prezintă lacune normative și nu este însoțită de o fundamentare financiară solidă.
ÎCCJ a criticat, de asemenea, expunerea de motive a proiectului, considerând-o „mai degrabă un instrument de comunicare publică decât o justificare riguroasă”.
Magistrați vs. sistemul de apărare
În pofida faptului că proiectul vizează eficientizarea cheltuielilor, magistrații arată că impactul financiar al pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor este minor comparativ cu cel al altor categorii.
Din totalul de peste 200.000 de beneficiari de pensii de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică.
Doar circa 10.000 de beneficiari sunt magistrați, grefieri, funcționari parlamentari sau personal diplomatic.
Alocarea anuală pentru pensiile magistraților este de 2,2 miliarde de lei, în timp ce pentru pensiile militare se alocă peste 14 miliarde de lei.
Acesta este, de altfel, a doua tentativă a Guvernului de a reforma pensiile magistraților, primul proiect fiind deja declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie din motive procedurale (lipsa avizului CSM în termenul legal).
