Din cuprinsul articolului
Dependența de jocuri de noroc și de internet nu mai este doar o problemă socială, ci una medicală recunoscută oficial. Doctorul Adrian Abagiu, medic primar boli infecțioase și coordonator al Centrului ARAS ARENA din cadrul Institutului „Matei Balș” din București, atrage atenția că aceste comportamente sunt considerate adicții și ar trebui tratate în centre specializate.
„Dependenţa de jocuri de noroc, dependenţa de internet sunt considerate adicţii şi ar trebui să beneficieze de tratament. Vorbim despre tulburări serioase de sănătate mintală”, a declarat medicul la Medika TV.
Conform datelor prezentate de specialist, în România există aproximativ 100.000 de pacienți care suferă de aceste forme de dependență, iar numărul lor este în creștere.
O problemă medicală confirmată la nivel internațional
Adicțiile comportamentale — precum jocurile de noroc sau utilizarea compulsivă a internetului — au fost incluse, din anul 2022, în Clasificarea Internațională a Maladiilor (ICD), ghidul de diagnostic și tratament utilizat de Organizația Mondială a Sănătății.
Această recunoaștere înseamnă că dependențele digitale trebuie abordate la fel ca orice altă boală psihiatrică sau neurologică, necesitând diagnostic, terapie și, uneori, tratament medicamentos.
„Suntem într-o situație tot mai problematică. Adicțiile comportamentale sunt reale, nu doar o ‘lipsă de voință’. Ele afectează sănătatea mintală și viața socială a celor implicați”, a subliniat dr. Abagiu.
Dependența se bazează pe un mecanism chimic comun tuturor adicțiilor. Activitatea care provoacă plăcere — fie că este jocul de noroc, fie navigarea pe internet — determină creșterea nivelului de dopamină, neurotransmițătorul asociat cu recompensa.
Cu timpul, creierul se obișnuiește cu acest nivel ridicat de stimulare și cere tot mai mult, ceea ce explică impulsul incontrolabil de a juca sau de a petrece ore în șir online.
„Comportamentul adictiv crește nivelul de dopamină, iar persoana continuă să repete activitatea pentru a obține același efect. E același mecanism ca în cazul alcoolului sau drogurilor”, explică medicul.
Dependența de jocuri de noroc devine rapid un cerc vicios: persoana crede că poate recupera banii pierduți și pariază din ce în ce mai mult. Rezultatul – pierderi financiare, izolare socială, minciuni și, în cazuri grave, fapte ilegale.
Dependența de rețele sociale: efecte directe asupra somnului și sănătății mintale
Noile tehnologii amplifică fenomenul. Un studiu recent al Universității din Bristol, publicat în revista Scientific Reports, arată că persoanele care postează pe rețelele sociale noaptea, între orele 23:00 și 05:00, au o stare mintală semnificativ mai proastă decât cele care folosesc platformele în timpul zilei.
„Activitatea nocturnă pe rețelele sociale poate înlocui somnul. Lumina albastră emisă de ecrane inhibă producția de melatonină și duce la o calitate scăzută a somnului”, au avertizat autorii studiului.
Rezultatele arată o legătură directă între postările nocturne, depresie și anxietate, iar specialiștii propun măsuri de educare digitală și limitare a timpului petrecut online.
„Impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale depinde de comportamentele exacte ale utilizatorilor. Postarea pe timp de noapte s-a dovedit a fi un comportament cu potențial nociv”, a precizat cercetătorul Daniel Joinson, autorul principal al studiului.
România, fără suficiente centre de tratament
În ciuda gravității problemei, numărul centrelor dedicate tratamentului adicțiilor comportamentale în România este foarte redus. Mulți pacienți nu ajung niciodată să primească ajutor.
„Numărul celor care ar avea nevoie de tratament este foarte mare, iar locurile disponibile sunt insuficiente”, a explicat dr. Abagiu, coordonator al Centrului ARAS ARENA.
Tratamentul presupune, de obicei, terapie cognitiv-comportamentală, consiliere psihologică individuală și, în unele cazuri, suport medical pentru tulburările asociate (anxietate, depresie, insomnie).
Netratate, dependențele digitale și de jocuri de noroc pot duce la:
- probleme financiare severe, prin datorii și pierderi repetate;
- izolare socială și destrămarea relațiilor personale;
- performanțe slabe la locul de muncă și pierderea locului de muncă;
- tulburări psihice precum depresia, anxietatea sau tulburarea bipolară;
- în cazuri extreme, tendințe suicidare.
Medicii avertizează că prevenția trebuie să înceapă devreme, în școli și familii, prin educație digitală și psihologică, dar și prin crearea de centre regionale de tratament pentru adicții comportamentale.
Dependența de jocuri de noroc și de internet nu este o „slăbiciune”, ci o boală de spectru psihiatric, cu baze neurochimice clare.
„Avem nevoie de o schimbare de mentalitate. Adicțiile digitale trebuie tratate la fel ca oricare altă dependență — cu sprijin medical, psihologic și social”, a concluzionat dr. Adrian Abagiu.
Într-o lume în care internetul și pariurile sunt la un click distanță, protecția sănătății mintale devine o prioritate națională.
