Dependența de rețelele de socializare, mai rea decât fumatul

Elena Oceanu

Obiceiul obsesiv de a-ți verifica emailul sau conturile de pe rețelele de socializare e semn că ai dezvoltat o dependență de internet. Ieșirile cu prietenii și dezactivarea notificărilor primite prin email sunt doar câteva dintre metodele care te ajută să te „dezlipești” de monitorul calculatorului.

”Verificăm telefonul constant, socializăm pe internet, devenim nervoși când nu avem conexiune bună, avem conturi, profile, suntem abonați ai diverselor site-uri, newslettere și încet, dar sigur, o parte a vieții noastre tinde să se desfășoare și online. Tehnologia și internetul au început de acum ani buni să „colonizeze” viața socială a oamenilor datorită dezvoltării tehnologiei și a apariției telefoanelor smart”, spune Monica Burcea, psihoterapeut și trainer formator.
Ultimele cercetări arată faptul că verificarea continuă a conturilor de email și conectarea la rețelele de socializare pot crea o dependență mai mare decât cea cauzată de fumat sau de consumul băuturilor alcoolice. Conform datelor furnizate de Centrul de Cercetare Pew (SUA), două treimi dintre adulți recunosc că folosesc zilnic cel puțin o platformă de socializare. Această tendință este încurajată și de faptul că în ultimii ani, accesul la internet a devenit mult mai facil, o bună parte a corporațiilor alegând să nu mai restricționeze accesul angajaților pentru a le crește productivitatea și implicarea.
Profilul dependentului de internet
Potrivit psihoterapeutului, o bună parte a celor ce dezvoltă dependență de rețelele sociale sunt persoane tinere sau mature timide, nesigure, sau cu încredere scăzută de sine.

Este însă important să conștientizăm că rețelele sociale nu ne „vindecă” de aceste aspecte, ci doar ne creează senzația de control și putere. O altă parte a utilizatorilor sunt oameni care au un program încărcat, multe responsabilități domestice și puțin timp pentru distracție. Indiferent de categoria socială, oamenii își doresc atenție, relaționare, confort și, inconștient, reducerea anxietății generate de imposibilitatea de a fi așa cum își doresc sau de a face tot ceea ce-și doresc. Pe acest teren fertil al tumultului cotidian, rețelele de socializare s-au dezvoltat cu o viteză covârșitoare.
De ce apare dependența?
Monica Burcea detaliază care sunt factorii care creează dependența de internet și de rețelele de socializare
l Nevoia de validare, de apreciere și de a confirmare a propriei valori stau la baza multor comportamente pe rețelele de socializare. Suntem tentați astfel să alegem cele mai reușite poze, să menționăm că ne aflăm în anumite locuri, să postăm ultimele achiziții făcute, să împărtășim gânduri sau cugetări cu care ne identificăm.

Vorbim practic de un anume exhibiționism on-line care este menit să le arate celorlalți ce evenimente au loc în viețile noastre și mai ales, faptul că propria viață se află sub control. „Like-urile” sau commenturile au devenit în timp instrumente de validare, de apreciere și conectare cu ceilalți. Dacă am primit  un „like” de multe ori nici nu mai este nevoie să vorbim cu persoana respectivă, se consideră că suntem conectați.
l Comparațiile inconștiente. Dincolo de doza de exhibiționism, o altă componentă atractivă a rețelelor de socializare este șansa de „a trage cu ochiul”  în viețile celorlalți. Vorbim astfel și de aspectul voyeurist, de a privi ce mai fac ceilalți fără a interacționa neapărat cu aceștia. Se creează astfel un teren favorabil apariției comparațiilor inconștiente intre realizările sau posi­bi­litățile celorlalți și propria viața. Acest aspect poate fi benefic și relaxant atât timp cât nu generează frustrări, nemulțumire sau invidie.
l Construirea pseudo-identităților. Dacă viața de zi cu zi are suișuri și coborâșuri, dacă posibilitățile nu sunt în acord cu visele sau dorințele, dacă timpul liber este prea scurt pentru socializare sau ieșiri în oraș, rețelele de socializare constituie mediul perfect pentru construirea unui profil care are șansele de a se transforma în timp în sub-identitate.

Putem creiona astfel o viață alcătuită din locuri frumoase, gânduri profunde, fotografii expresive, mâncăruri alese, activități relaxante și distractive. V-ați întrebat vreodată cum ar fi privită o persoană care „dă check-in” acasă sau la birou? Tendința inconștientă este aceea de a expune doar „vârfurile” vieții de zi cu zi, acele activităţi care ne-ar aduce admirația și aprecierea celorlalți.
l Nevoia de magic. Deși magicul și gândirea magică sunt componente ale copilăriei, acestea se pot activa pe parcursul maturității, atunci când se creează mediul propice. Mediul online stimulează fantasma, imaginarul, visarea și astfel adesea putem fi tentați să evadăm din viața de zi cu zi într-un mediu fictiv în care ne putem manifesta emoțional.
l Impresia de conectare constantă cu ceilalți. Dincole de utilitatea incontestabilă pentru oamenii de business, internetul oferă magia unei legături constante cu cei apropiați. Acest fapt este cu atât mai real cu cât senzația de disconfort și agitație crește atunci când oamenii merg în locuri în care nu funcționează internetul. Nevoia constantă de a verifica telefonul poate deveni în timp un gest reflex, inconștient care dacă nu se produce, poate genera anxietate și inconfort.

Sunt oamenii mai deschiși în mediul virtual?

Rețelele de socializare creează o zonă de confort și senzația deținerii controlului. Luând în considerare aceste aspecte, oamenii își expun o mare parte a vieții pe internet deci ne-am aștepta să fie mai deschiși, mai sinceri. Paradoxul constă în faptul că deși arată atât de multe lucruri despre ei înșiși, oamenii rămân totuși ascunși, alegând să le prezinte celorlalți doar anumite aspecte. Ajungem astfel să credem că ne cunoaștem foarte bine, că ne apropiem unii de ceilalți când de fapt nu ne cunoaștem deloc. Suntem aproape și totuși atât de departe, cum s-ar spune.
Potrivit psihoterapeutului, există anumite semnale de alarmă că am devenit dependenți de rețelele de socializare.
l Timpul petrecut online. Dacă observăm că petrecem mult timp pe rețelele de socializare în detrimentul sarcinilor de la birou și al interacțiunii umane este indicat să ne reevaluăm prioritățile. Mediul online este un mediu virtual, nepalpabil și nu este indicat să ne mutam viața întru totul online.
l Preferința pentru mediul online în detrimentul socializării față în față. Dacă tindem inconștient să ne petrecem timpul liber on-line deși am putea ieși cu prietenii, acesta este un semnal de alarmă.

l Intensitatea disconfortului re­simțit în lipsa internetului. Cu cât acest disconfort este resimțit mai puternic, cu atât dependența poate fi mai severă.
l Renunțarea la anumite obiceiuri sănătoase precum sportul, timpul petrecut în natură, menținerea unei bune relații cu partenerul de cuplu sau cu cei dragi. După o zi întreagă petrecută în fața calculatorului, după serviciu ar fi de dorit să stăm departe de monitor.

Ce este de făcut?

Alegerea activităților re­creaționale, inițierea ieșirilor cu prietenii, dezactivarea notificărilor primite prin email, limitarea timpului petrecut online sunt doar câteva dintre soluții cu aplicabilitate imediată, pe care le avem la îndemână. Dincolo de acestea este important totuși să ne autoanalizăm și să ne răspundem cu sinceritate: Ce gol intern/nevoie/căutare/emoție își găsește răspunsul pe rețelele de socializare? Plecând de la acest răspuns, ne putem da seama în ce mod s-a construit dependența respectivă.