Din cuprinsul articolului
O descoperire realizată de cercetătorii de la Universitatea Case Western Reserve ar putea schimba modul în care sunt tratate două dintre cele mai grave boli neurologice. Un nou studiu arată că bacteriile intestinale pot contribui direct la deteriorarea creierului în scleroza laterală amiotrofică (ALS) și demența frontotemporală (FTD), deschizând drumul către terapii inovatoare.
Rezultatele cercetării sugerează că microbiomul intestinal, adică totalitatea bacteriilor din sistemul digestiv, poate juca un rol esențial în apariția și evoluția acestor boli neurodegenerative.
Cum influențează bacteriile intestinale sănătatea creierului
Cercetătorii au descoperit că anumite bacterii intestinale produc forme inflamatorii de glicogen, un tip de zahăr care poate declanșa reacții imunitare agresive. Aceste reacții pot distruge celulele nervoase și accelera degradarea creierului.
Analiza pacienților incluși în studiu a arătat că aproximativ 70% dintre persoanele diagnosticate cu ALS și demență frontotemporală prezentau niveluri ridicate de glicogen nociv. În comparație, doar o treime dintre persoanele fără aceste afecțiuni aveau valori similare.
Descoperirea oferă o explicație pentru un mister medical important: de ce unele persoane cu predispoziție genetică dezvoltă aceste boli, iar altele nu.
Ce sunt ALS și demența frontotemporală
ALS afectează neuronii motori, determinând slăbirea progresivă a mușchilor și paralizie. Boala duce, în timp, la pierderea capacității de mișcare și respirație.
Demența frontotemporală afectează zonele creierului responsabile de comportament, personalitate și limbaj. Pacienții pot prezenta modificări severe de comportament și dificultăți majore de comunicare.
În majoritatea cazurilor, cauzele acestor boli rămân necunoscute. Până acum, cercetătorii au analizat factori precum genetica, mediul sau stilul de viață.
Descoperirea care ar putea schimba tratamentele
Studiul aduce speranțe pentru dezvoltarea unor terapii noi, care să vizeze direct microbiomul intestinal. Cercetătorii au reușit deja, în studii experimentale, să reducă zaharurile nocive produse de bacterii, ceea ce a dus la îmbunătățirea sănătății creierului și la prelungirea duratei de viață.
Rezultatele ar putea permite identificarea pacienților care pot beneficia de tratamente personalizate și ar putea deschide calea dezvoltării unor medicamente care să controleze comunicarea dintre intestin și creier.
Descoperirea este extrem de importantă pentru persoanele care prezintă mutația genetică C90RF72, cea mai frecventă cauză genetică a ALS și demenței frontotemporale. Studiul arată că bacteriile intestinale pot acționa ca factor declanșator pentru apariția bolii, explicând de ce unii purtători ai mutației dezvoltă afecțiunea, iar alții nu.
Cercetătorii pregătesc studii mai ample care vor analiza microbiomul intestinal al pacienților înainte și după apariția bolii. De asemenea, sunt planificate teste clinice care vor evalua dacă reducerea glicogenului nociv poate încetini evoluția bolilor neurologice.
Specialiștii consideră că rezultatele pot deschide o nouă direcție în medicina neurologică, în care sănătatea intestinului devine un factor esențial în prevenirea și tratamentul bolilor creierului.
Descoperirea confirmă importanța tot mai mare a conexiunii dintre sistemul digestiv și creier, o relație pe care cercetătorii o consideră una dintre cele mai promițătoare direcții în medicina viitorului.
