Sari la conținut

Descoperire neașteptată în lapte și brânzeturi. „Este un semnal de alarmă pentru toată Europa!”

Foto: freepik

O nouă cercetare realizată la Universitatea din Padova, Italia, ridică semne de întrebare serioase privind siguranța alimentară: microplasticele au fost detectate în aproape toate produsele lactate testate, de la lapte până la brânzeturi maturate.

Descoperirea confirmă ceea ce oamenii de știință bănuiau de ani de zile – particulele de plastic au ajuns în întreg lanțul alimentar, inclusiv în produsele de bază consumate zilnic.

Microplastice în aproape toate produsele lactate analizate

Studiul, publicat în revista științifică NPJ Science of Food, a analizat 28 de mostre de produse lactate cumpărate din magazine italiene: lapte de consum, brânzeturi proaspete (cu o perioadă de maturare mai mică de o lună) și brânzeturi maturate (peste patru luni).

Citeste si…

Rezultatele au fost surprinzător de clare:

  • Brânzeturile maturate conțineau, în medie, 1.857 particule de microplastic per kilogram;

  • Brânzeturile proaspete, aproximativ 1.280 particule/kg;

  • Lapte: în jur de 350 particule/kg.

Cercetătorii au folosit un microscop infraroșu de înaltă precizie și au lucrat într-o cameră curată de clasă 7, pentru a elimina riscul contaminării externe. Materialele identificate cel mai frecvent au fost PET (polietilen tereftalat) – folosit în sticle și ambalaje alimentare –, polietilenă și polipropilenă, materiale omniprezente în industria alimentară.

Citeste si…

„Este un semnal de alarmă, nu doar pentru Italia, ci pentru toată Europa”, spune dr. Lorenzo Vianello, unul dintre autorii studiului.

„Am descoperit urme de microplastice în aproape toate produsele analizate. Ele nu provin doar din ambalaje, ci și din întreg procesul de producție – de la sacii cu furaje până la foliile de maturare și depozitare.”

De unde provin microplasticele din lapte și brânză

Microplasticele sunt particule de plastic mai mici de 5 milimetri, rezultate din degradarea deșeurilor plastice, a textilelor sintetice sau din procesarea alimentelor. În cazul produselor lactate, sursele pot fi multiple:

Citeste si…

  • Ambalajele din plastic folosite pentru lapte, iaurt sau brânzeturi;

  • Filtrele, conductele și tancurile din plastic din fabricile de procesare;

  • Furajele și apele contaminate care ajung la animalele de lapte;

  • Mediul de depozitare și transport.

„Laptele și brânza sunt alimente cu un lanț de producție foarte lung și complex. Fiecare etapă – de la muls și filtrare, până la ambalare – este o posibilă poartă de intrare pentru microplastice”, explică prof. Elena Rossi, specialist în tehnologii alimentare la Universitatea din Bologna.

Citeste si…

Ce efecte pot avea microplasticele asupra sănătății

Deși studiul italian nu a analizat efectele asupra organismului uman, alte cercetări recente au arătat că microplasticele pot pătrunde în sânge, plămâni, ficat și chiar în placentă.
Un studiu publicat în 2024 în New England Journal of Medicine a arătat că microplasticele pot contribui la inflamații cronice, stres oxidativ și probleme cardiovasculare.

„Este probabil ca aceste particule să acționeze ca mici corpuri străine în organism, stimulând un răspuns imun sau inflamator. Pe termen lung, pot contribui la afectarea ficatului, a rinichilor și a sistemului circulator”, avertizează dr. Camelia Ionescu, medic toxicolog la Spitalul Universitar din București.

Într-un alt studiu, microplasticele au fost identificate în plăcile arteriale ale pacienților cu boli cardiovasculare, fiind asociate cu un risc crescut de infarct și accident vascular cerebral.

Impact și reacții în Europa

Descoperirile din Italia au stârnit reacții rapide la nivel european, în condițiile în care Uniunea Europeană derulează deja o strategie amplă pentru reducerea poluării cu plastic.
Comisia Europeană analizează introducerea unor reguli mai stricte pentru ambalajele alimentare și limitarea utilizării materialelor plastice în procesarea produselor lactate și de panificație.

În România, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat că va solicita Ministerului Agriculturii un raport privind nivelul de microplastice din produsele autohtone.

Ce pot face consumatorii

Deși nu există o metodă garantată de eliminare a microplasticelor din alimentație, experții recomandă câteva măsuri simple pentru a reduce expunerea:

  1. Evitați încălzirea alimentelor în recipiente din plastic – preferați sticla, ceramica sau inoxul.

  2. Cumpărați lapte și brânzeturi ambalate în sticlă sau de la producători locali care folosesc materiale biodegradabile.

  3. Filtrați apa de băut cu filtre certificate împotriva microplasticelor.

  4. Reduceți utilizarea pungilor și foliilor de plastic în bucătărie.

  5. Sprijiniți producătorii care investesc în ambalaje sustenabile.

„Problema microplasticelor nu este doar una de mediu, ci și una de sănătate publică. Fiecare pas spre reducerea plasticului folosit în gospodărie contează”, subliniază prof. Rossi.

 Q&A – Tot ce trebuie să știi despre microplasticele din lactate

1. Ce sunt microplasticele?
Particule microscopice de plastic, invizibile cu ochiul liber, provenite din degradarea deșeurilor sau din procese industriale.

2. Cum ajung în lapte și brânzeturi?
Prin ambalaje, echipamentele din fabrici, apa contaminată și mediul de depozitare.

3. Sunt periculoase pentru sănătate?
Studiile sugerează că pot provoca inflamații, afectarea ficatului și tulburări cardiovasculare, dar cercetările sunt încă în desfășurare.

4. Se pot elimina din alimente prin gătire sau filtrare?
Nu. Microplasticele nu se distrug la temperaturi de gătire și nu pot fi îndepărtate complet.

5. Cum putem reduce riscul de expunere?
Alegeți ambalaje din sticlă, evitați plasticul la încălzirea alimentelor și consumați produse de la ferme locale care folosesc metode sustenabile.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel