Din cuprinsul articolului
Un nou studiu revoluționar al cercetătorilor de la Universitatea California Irvine (UC Irvine) arată că secretul protecției organismului împotriva daunelor provocate de zahăr se ascunde în intestin. Fibrele alimentare, în special inulina – o fibră naturală prezentă în ceapă, usturoi, anghinare sau sparanghel – pot remodela bacteriile intestinale astfel încât acestea să blocheze fructoza înainte ca ea să afecteze ficatul.
Cercetătorii au observat că atunci când o persoană consumă alimente bogate în zahăr, bacteriile din intestinul subțire pot metaboliza o parte din fructoză. Dar dacă dieta este săracă în fibre, excesul de fructoză „se revarsă” către ficat, unde declanșează acumularea de grăsime și inflamație – primele semne ale bolii ficatului gras non-alcoolic (steatoză hepatică).
Inulina pare să schimbe complet acest proces. Ea hrănește microbii benefici din intestin, care încep să „ardă” fructoza înainte ca aceasta să ajungă în fluxul sanguin. În felul acesta, ficatul este protejat, iar metabolismul rămâne echilibrat.
„Am descoperit că inulina modifică bacteriile intestinale pentru a promova consumul de fructoză alimentară dăunătoare. Fibrele ne protejează sănătatea de nutrienți nocivi precum fructoza”, explică profesorul Cholsoon Jang, PhD, coordonatorul studiului publicat în Nature Metabolism.
Fibrele pot inversa efectele steatozei și pot stimula antioxidanții ficatului
În experimentele efectuate, cercetătorii au constatat că microbii „antrenați” cu inulină au reușit nu doar să prevină acumularea de grăsime în ficat, ci chiar să inverseze semnele timpurii ale bolii hepatice. Totodată, aceștia au stimulat producția naturală de antioxidanți, consolidând apărarea organismului împotriva stresului metabolic.
Rezultatele sunt importante și pentru persoanele cu greutate normală, care pot părea sănătoase, dar care, din cauza dietelor bogate în zaharuri și sărace în fibre, se confruntă cu un risc „invizibil” de afectare hepatică și rezistență la insulină.
Alimentele care conțin inulină sunt ușor de integrat în alimentația zilnică. Printre cele mai bogate surse naturale se numără:
- usturoiul și ceapa, recunoscute pentru efectul lor antioxidant;
- anghinarea și sparanghelul, care susțin digestia și flora intestinală;
- cicoarea și topinamburul, adesea folosite și în suplimente prebiotice.
Cercetătorii avertizează însă că nu toate fibrele sunt la fel și că efectele benefice depind de tipul de bacterii prezente în microbiomul fiecărei persoane.
„Prin identificarea bacteriilor intestinale și a căilor metabolice implicate, putem ghida strategii nutriționale personalizate”, afirmă Jang. El a adăugat că cercetările viitoare vor analiza dacă alte fibre comune, dincolo de inulină, pot declanșa efecte protectoare similare.
Această descoperire deschide calea pentru noi tratamente preventive împotriva steatohepatitei, diabetului de tip 2, obezității și chiar a unor forme de cancer legate de metabolism.
