Din cuprinsul articolului
Descoperirea care ar putea revoluționa lumea medicală. Este vorba despre una dintre cele mai cumplite boli, cancerul.
Descoperire uluitoare despre celulele canceroase. Drojdia folosită la fabricarea berii poate supraviețui fără a fi hrănită. Acest lucru ar putea deschide ușa către noi tratamente pentru cancer.
Descoperire uluitoare despre celulele canceroase
O descoperire a cercetătorilor germani extrem de importantă în lupta cu o maladie necruțătoare se întrevede la orizont. Ar putea duce la salvarea a milioane de vieți.
O adaptare nemaivăzută până acum, care ajută celulele de drojdie să rămână latente atunci când nutrienții sunt limitati. Această capacitate de a hiberna în timpul stresului reflectă capacitatea cancerului de a supraviețui lipsei de nutrienți care însoțesc creșterea necontrolată a celulelor canceroase.
Studiul, publicat în revista științifică Nature Communications, reprezintă o reală provocare pentru modul în care știința poate învinge cancerul. Celulele canceroase devin mai vulnerabile la înfometare și mai ușor de tratat, a spus dr. Ahmad Jomaa, cercetător la departamentul de Fiziologie Moleculară și Fizică Biologică al Școlii de Medicină.
„Celulele pot lua o pauză atunci când lucrurile devin grele, intră într-un somn profund pentru a rămâne în viață, apoi, după un timp scurt, se pare că se întorc”, a spus Jomaa.
Concluzia cercetătorului: „ Trebuie să înțelegem elementele de bază ale adaptării la foame și modul în care aceste celule devin latente pentru a rămâne în viață și a evita moartea.”
Supraviețuirea stresului
Oamenii de știință au cercetat o specie de drojdie care a fost folosită de secole la fabricarea berii. Potrivit studiului, acest lucru este un instrument de cercetare neprețuit pentru oamenii de știință, datorită asemănării sale cu celulele umane. Cercetătorii spun că acum înțeleg mai bine procesele celulare fundamentale atât în celulele sănătoase, cât și în cele canceroase.
Jomaa și echipa sa au descoperit că atunci când bateriile celulelor de drojdie intră în hibernare pentru a evita stresul, se închide într-o carapace. Suprafețele acestor baterii, numite mitocondrii, se acoperă cu ribozomi dezactivați, mașini celulare care produc în mod normal proteine.
Totuși, rămâne un mister de ce acești ribozomi inactivi se atașează de mitocondrii.
„Ar putea exista explicații diferite”, a spus Mattei. „O celulă înfometată va începe în cele din urmă să se digere singură, astfel încât ribozomii ar putea acoperi mitocondriile pentru a le proteja. De asemenea, s-ar putea atașa pentru a declanșa o cascadă de semnalizare în interiorul mitocondriilor.”
Cercetătorii au reușit să vizualizeze modul în care ribozomii se atașează la mitocondrii până la nivel molecular, utilizând microscopia crio-electronică cu o singură particulă și tomografia crio-electronică uimitor de puternică.
Au fost surprinși să descopere că ribozomii s-au atașat „cu susul în jos”, folosind o mică subunitate a anatomiei lor. Acest tip de interacțiune nu a mai fost văzut până acum și ar putea ajuta la descifrarea secretului modului în care celulele intră și se trezesc din repaus”, mai spune specialistul
„Știam că celulele vor încerca să economisească energie și să-și închidă ribozomii, dar nu ne așteptam să se așeze într-o astfel de poziție pe mitocondrii”, a spus Maciej Gluc, un student absolvent în laboratorul lui Jomaa și co-primul autor. a unei noi lucrări științifice care descrie descoperirea.
Noile descoperiri ar putea avea implicații importante pentru înțelegerea noastră despre cancer.
„Pentru următorii pași, ne propunem să înțelegem nu numai modul în care celulele reglează intrarea în repaus, ci și modul în care se trezesc din acest somn profund. Deocamdată, vom folosi drojdia, deoarece este mult mai ușor de manipulat. Acum investigăm și acest lucru în celule canceroase cultivate, ceea ce nu este o sarcină ușoară”, a spus Jomaa.
„În cele din urmă, sper că cercetarea grupului meu să pună bazele descoperirii de noi markeri care să urmărească celulele canceroase latente. Aceste celule nu sunt ușor de detectat în setările de diagnosticare, dar sperăm că cercetarea noastră va genera mai mult interes pentru a ne ajuta să ne atingem obiectivul.”, potrivit cercetătorilor.
