Din cuprinsul articolului
Pe 1 ianuarie 2026, la ora 01:30, un incendiu a izbucnit în barul Le Constellation din stațiunea elvețiană Crans-Montana. Au murit 40 de oameni. Alți peste 100 au ajuns la spital. Mulți erau adolescenți, iar cea mai mică victimă identificată avea 14 ani.
Cu zece ani înainte, pe 30 octombrie 2015, incendiul din clubul Colectiv a ucis 64 de oameni. 26 au murit în noaptea tragediei. Alți 38 au murit ulterior, în spitale.
Două tragedii au pornit dintr-un punct comun. Un moment de sărbătoare. Un efect pirotehnic folosit în interior. Materiale inflamabile care au accelerat flăcările.
Diferențele apar după. Acolo unde te uiți la reacția autorităților, la ritmul deciziilor și la felul în care societatea își organizează durerea.
Ce s-a întâmplat în Elveția, în noaptea de Anul Nou
Anchetatorii consideră probabil că focul a pornit când lumânări tip artificii, prinse de sticlele de șampanie, au aprins spuma fonoabsorbantă de pe tavanul unei încăperi de la subsol. Flăcările s-au extins foarte repede.
După primele zile, poliția a comunicat un lucru esențial pentru familii. A identificat toate persoanele rănite. Apoi a anunțat identificarea ultimelor victime decedate. La cinci zile de la incendiu, procesul de identificare ajunsese la capăt.
În paralel, au apărut detalii grele despre prevenție. Primăria a recunoscut că barul nu a mai trecut prin inspecțiile obligatorii anuale de siguranță la incendiu din 2019, deși regulile locale cereau verificări periodice.
Autoritățile au deschis dosar penal împotriva managerilor, pentru suspiciuni de omor din culpă și fapte conexe, în logica dreptului elvețian.
Și au anunțat măsuri imediate. Stațiunea a interzis artificiile de interior și a decis să folosească o agenție externă pentru controale la localuri similare.
Ce s-a întâmplat la Colectiv, în primele cinci zile
La Colectiv, flăcările au pornit tot de la un efect pirotehnic folosit la concert. Acesta a aprins buretele fonoabsorbant. Incendiul s-a transformat rapid în tragedie, cu foc și fum, urmate de îmbulzeală.
În zilele următoare, România a intrat într-o criză dublă. Ai avut durerea victimelor și ai avut șocul din spitale și din administrație.
La cinci zile după incendiu, pe 4 noiembrie 2015, Victor Ponta și Guvernul au demisionat, după proteste de stradă.
În același interval, comunicarea publică despre capacitatea de tratament a marilor arși a rămas un punct sensibil. Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății de atunci, declara că România nu are nevoie de ajutor din străinătate pentru răniți.
Asemănările care dor
Dacă vrei să înțelegi de ce aceste două incendii se compară atât de ușor, uită-te la trei elemente.
Primul element este declanșatorul. În ambele cazuri, efectele pirotehnice folosite în interior au creat scânteia inițială.
Al doilea element este combustibilul. În ambele cazuri, materiale fonoabsorbante au permis propagarea rapidă.
Al treilea element este capcana. Când fumul umple spațiul și oamenii se împing spre ieșiri, fiecare secundă decide cine trăiește și cine moare.
Diferența mare apare după incendiu
În Elveția, agenda publică s-a concentrat, în primele zile, pe două lucruri. Identificarea victimelor și sprijinul pentru familii. Apoi, pe fapte verificabile despre controale, reguli și responsabilități administrative.
În România, agenda publică s-a mutat foarte repede spre vinovați, demisii și schimbare politică. Protestele au crescut din primele zile. Au culminat cu demisia Guvernului.
Ambele reflexe au apărut din aceeași sursă, neîncrederea că sistemul te poate proteja. Diferența a stat în ritm și în ordinea priorităților.
În Crans-Montana, primarul a recunoscut public eșecul controalelor și a vorbit despre responsabilitatea administrației, fără să oprească ancheta penală asupra operatorilor. În paralel, avocații familiilor au cerut răspunsuri.
La Colectiv, anchetele și procesele au mers ani. Spațiul public a rămas încărcat de tema corupției și a complicității instituționale. Studiile și analiza academică despre protestele de după Colectiv arată clar legătura dintre tragedie și mobilizarea civică.
Lecția practică pe care o poți folosi azi
Dacă citești asta ca om care merge la evenimente, uită-te la trei semne simple, înainte să intri într-un spațiu aglomerat.
- Verifică ieșirile. Caută două trasee diferite. Nu te baza pe o singură ușă.
- Uită-te la tavan și la pereți. Materialele textile și spumele decorative ard repede.
- Observă dacă localul controlează aglomerația. Când spațiul devine prea plin, fuga devine imposibilă.
- Acestea nu sunt detalii tehnice. Sunt diferența dintre o seară obișnuită și o catastrofă.
