Din cuprinsul articolului
Mihai, diagnosticat cu diabet zaharat și complicații vasculare, făcea până acum câte 2-3 RMN-uri pe an pentru monitorizare. Din ianuarie 2026, mai are dreptul la unul singur cu prioritate. Ce se întâmplă dacă medicul recomandă un al doilea? Și cine stabilește dacă are sau nu „indicație medicală” pentru investigații suplimentare?
Schimbările din programele Monitor, intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026, au stârnit val de nelămuriri și teamă în rândul a sute de mii de pacienți cronici. Dacă pentru bolnavii de cancer lucrurile rămân la fel, pentru cei cu diabet, boli cardiovasculare, renale sau neurologice, regulile jocului s-au schimbat radical. Și nu în bine, susțin mulți dintre ei.
Cine este vizat de noile restricții?
Lista bolilor pentru care accesul la investigații de înaltă performanță a fost limitat include șase categorii majore din programele naționale de sănătate:
1. Diabet zaharat (Program Monitor 3)
- Aproximativ 1,2 milioane de români diagnosticați
- Nevoie de monitorizare vasculară, cardiacă, renală, neurologică
- Complicații frecvente: retinopatie, neuropatie, nefropatie, ischemie
2. Boli cardiovasculare (Program Monitor 4)
- Infarct miocardic, insuficiență cardiacă, coronariene
- Necesită investigații imagistice pentru evaluarea funcției cardiace
- Ecocardiografie, angiografie coronariană, CT cardiac
3. Boli cerebrovasculare (Program Monitor 7)
- AVC-uri, accident vascular tranzitor
- Anevrisme, malformații vasculare cerebrale
- Monitorizare prin RMN cerebral, angio-RMN
4. Boli neurologice (Program Monitor 6)
- Scleroza multiplă, Parkinson, epilepsie severă
- Tumori cerebrale benigne monitorizate
- RMN cerebral esențial pentru urmărirea progresiei
5. Boli rare (Program Monitor 5)
- Diverse afecțiuni rare care necesită investigații complexe
- Monitorizare organică multiplă
6. Boală cronică renală (Program Monitor 8)
- Insuficiență renală cronică
- Pacienți pre-dializă sau hemodializați
- Complicații cardiovasculare asociate
Ce înseamnă „o investigație de înaltă performanță pe an”?
CNAS și Ministerul Sănătății au introdus o restricție clară: o singură investigație de înaltă performanță pe an cu prioritate, în cadrul programului Monitor.
Investigațiile de înaltă performanță vizate:
1. RMN (Rezonanță Magnetică Nucleară)
- Cost integral privat: 600-1.200 lei
- Durată examinare: 30-60 minute
- Esențial pentru: creier, coloană, articulații, organe interne
2. CT (Computer Tomograf)
- Cost integral privat: 400-800 lei
- Durată examinare: 10-20 minute
- Esențial pentru: torace, abdomen, vase sangvine
3. Scintigrafie
- Cost integral privat: 500-1.000 lei
- Utilizări: os, tiroידă, inimă, rinichi
- Investigație nucleară cu substanțe radioactive
4. Angiografie
- Cost integral privat: 1.000-3.000 lei
- Investigație invazivă a vaselor sangvine
- Crucială pentru boli cardiovasculare
Regulile concrete din 2026:
Prima investigație (cea cu prioritate):
- Se face în maximum 5 zile lucrătoare de la solicitare
- Primești bilet de trimitere de tip Monitor
- Decontare la nivel realizat (fără plafoane)
- Furnizorul este obligat să te primească rapid
Investigațiile suplimentare (a doua, a treia etc.):
- Primești bilet de trimitere obișnuit (nu Monitor)
- Se fac conform programării (când are furnizorul loc)
- Decontare în limita valorii de contract (dacă mai are fonduri)
- Riști să nu găsești furnizor disponibil
Celelalte investigații (ecografii, analize):
- Tot conform programării obișnuite
- Tot în limita fondurilor furnizorului
- Fără prioritate
Exemplu concret: Cazul unui diabetic cu complicații
Să luăm cazul Ilenei, 58 de ani, diabetică de tip 2 de 12 ani, cu complicații vasculare și cardiace.
Cum era înainte (2025):
Ianuarie 2025:
- RMN pentru evaluarea neuropatiei diabetice → bilet Monitor → făcut în 5 zile
- Deontare completă, fără plafon
Aprilie 2025:
- Angio-CT pentru evaluarea vaselor periferice → bilet Monitor → făcut în 5 zile
- Deontare completă, fără plafon
Septembrie 2025:
- RMN cardiac pentru evaluarea funcției ventriculare → bilet Monitor → făcut în 5 zile
- Deontare completă, fără plafon
Total: 3 investigații de înaltă performanță, toate cu acces rapid și decontare garantată.
Cum este acum (2026):
Ianuarie 2026:
- RMN pentru evaluarea neuropatiei diabetice → bilet Monitor → făcut în 5 zile ✓
- ATENȚIE: Aceasta este singura investigație de înaltă performanță cu prioritate pe 2026!
Aprilie 2026:
- Medicul recomandă Angio-CT pentru evaluarea vaselor → bilet obișnuit (NU Monitor)
- Caută furnizor cu fonduri disponibile
- Dacă găsește, se programează când are loc (poate 2-3 luni)
- Dacă nu găsește, plătește din buzunar: 600-800 lei
Septembrie 2026:
- Medicul recomandă RMN cardiac → bilet obișnuit (NU Monitor)
- Aceeași problemă: caută furnizor, programare, sau plată integrală
Total: 1 investigație garantată rapid, 2 investigate incerte.
Întrebările fără răspuns care îngrijorează pacienții
1. Cine decide care investigație primește prioritate?
Dacă un cardiopat are nevoie și de un RMN cardiac și de o angiografie coronariană în același an, care primește biletul Monitor? Medicul curant? CNAS? Există criterii clare?
Problema: Decizia pare să fie lăsată la latitudinea medicului, dar nu există protocoale clare publicate.
2. Ce se întâmplă în caz de urgență sau complicație acută?
Ministrul Rogobete a spus: „Dacă apare o urgență medicală, evident că pacientul are prioritate, fiind urgență.”
Dar:
- Cum se definește „urgența”?
- Un diabetic care dezvoltă o ischemie vasculară acută în luna august, după ce a folosit biletul Monitor în ianuarie, primește un al doilea bilet cu prioritate?
- Cine decide dacă este sau nu urgență?
3. „Abuzurile” invocate de minister – cât de reale sunt?
Ministrul Sănătății a justificat măsura astfel: „Au existat o serie de abuzuri, RMN-uri peste RMN-uri, computere tomografe peste computere tomografe la pacienți care nu aveau indicație medicală de așa ceva.”
Întrebări legitime:
- Câte cazuri de „abuz” au fost documentate?
- Cine stabilește că un pacient diabetic care face 3 RMN-uri pe an pentru monitorizarea complicațiilor este în „abuz”?
- Nu cumva protocoalele internaționale recomandă monitorizări mai frecvente pentru unele cazuri severe?
4. Protocoalele medicale recomandă cu adevărat „o investigație pe an”?
Ministrul afirmă: „Protocoalele și ghidurile medicale recomandă o investigație pe an.”
Realitatea e mai complexă:
Pentru diabet zaharat:
- Protocoalele românești și internaționale recomandă screening anual pentru complicații
- DAR pentru pacienții cu complicații deja prezente, monitorizarea poate fi la 3-6 luni
- Pacienții cu retinopatie diabetică severă: RMN cerebral la 6 luni
- Pacienți cu neuropatie progresivă: RMN neurologic la 6-12 luni
Pentru boli cardiovasculare:
- Post-infarct: ecografie cardiacă la 3, 6 și 12 luni
- Insuficiență cardiacă severă: monitorizare imagistică frecventă
- Anevrisme monitorizate: CT/RMN la 6 luni
Pentru scleroză multiplă:
- Ghidurile internaționale recomandă RMN cerebral la 6-12 luni pentru monitorizarea progresiei
- În pusee acute: RMN de urgență
Calculul financiar: Cât costă restricțiile pentru pacienți?
Să calculăm impactul pentru un pacient care avea nevoie de 3 investigații de înaltă performanță pe an:
Scenariul 1: Găsește furnizor cu fonduri
2025 (înainte):
- 3 investigații cu bilet Monitor: 0 lei din buzunar
2026 (acum):
- 1 investigație cu bilet Monitor: 0 lei
- 2 investigații cu bilet obișnuit, dacă găsește furnizor: 0 lei
- Timp de așteptare suplimentar: 2-6 luni pentru fiecare
Pierdere: Nu bani, ci timp. Și în medicină, timpul poate însemna progresie a bolii, complicații evitabile, intervenții tardive.
Scenariul 2: Nu găsește furnizor cu fonduri
2026:
- 1 investigație cu bilet Monitor: 0 lei
- 2 investigații plătite integral: 1.200-2.400 lei
Pentru un pensionar cu 2.000 lei pensie:
- 1.200-2.400 lei = 60-120% din pensia lunară
- Sau renunță la investigații și speră că nu se agravează
Ce spun medicii și asociațiile de pacienți
Deși Ministerul Sănătății prezintă măsura ca pe o „aliniere la protocoale”, mulți medici și asociații de pacienți sunt sceptici.
Dr. Raluca Zoițanu, medic de familie: „Problema nu e că unii pacienți fac prea multe investigații, ci că sistemul nu are capacitate pentru toți. Soluția nu e să restricționezi accesul celor cronici, ci să crești capacitatea.”
Rozalina Lepădatu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune: „Mulți pacienți cu boli autoimune rare au nevoie de monitorizări frecvente. O singură investigație pe an poate însemna diagnosticarea tardivă a complicațiilor severe.”
Soluția promisă: Eliminarea plafoanelor până în august 2026
CNAS și Ministerul Sănătății promit că problema se va rezolva fundamental până în august 2026, prin:
1. Eliminarea plafoanelor la furnizori
- Fiecare furnizor va putea face oricâte investigații, nu va mai rămâne fără fonduri lunar
2. Reguli clare de prescriere
- Comisii de specialitate vor stabili frecvența optimă pentru fiecare tip de investigație
- De exemplu: colesterolul o dată la 3 luni, nu săptămânal
3. Bugetare globală
- Bugetul anual alocat pe specialități, nu lunar pe furnizori
- Flexibilitate mai mare în distribuirea resurselor
Problema: Până în august 2026 mai sunt 7 luni. Ce se întâmplă cu pacienții în această perioadă de tranziție?
Ce poți face dacă ești afectat
Dacă te afli în una dintre categoriile vizate, iată câteva sfaturi practice:
1. Discută cu medicul curant
- Explică-i situația ta medicală completă
- Întreabă care investigație este cea mai importantă pentru 2026
- Solicită justificare medicală detaliată pentru orice investigație suplimentară
2. Verifică fondurile furnizorilor
- Sună la furnizori din rețeaua CNAS înainte să mergi
- Întreabă dacă mai au fonduri pentru investigația ta
- Dacă nu au, caută alt furnizor
3. Programează-te strategic
- Dacă știi că vei avea nevoie de mai multe investigații, programează cea mai urgentă cu bilet Monitor în prima parte a anului
- Celelalte încearcă să le programezi când furnizori primesc alocări noi de fonduri
4. Păstrează documentația medicală
- Toate recomandările medicale
- Evoluția bolii
- Justificarea necesității investigațiilor
5. Consideră alternativele
- Investigații la privat cu reduceri (unele clinici oferă pachete)
- Fundații sau programe de sprijin pentru pacienți
- Carduri de sănătate cu reduceri
Concluzia: Între eficiență și dreptul la sănătate
Noile restricții pun sute de mii de pacienți cronici într-o situație dificilă. Pe de o parte, Ministerul Sănătății încearcă să introducă ordine într-un sistem haoctic, să elimine „abuzurile” și să aloce resursele mai eficient. Pe de altă parte, pacienții cu boli severe simt că li se ia accesul la monitorizarea adecvată a sănătății lor.
Întrebarea fundamentală rămâne: Este corect ca sistemul să rezolve problema sa de resurse insuficiente prin restricționarea accesului pacienților care au cele mai mari nevoi medicale?
Următoarele luni vor arăta dacă promisiunile de eliminare a plafoanelor și implementare a regulilor clare se vor materializa sau dacă pacienții cronici vor continua să fie prinși într-un sistem care îi tratează ca pe o povară, nu ca pe niște cetățeni cu dreptul fundamental la sănătate.
Pentru Mihai, Ileana și sutele de mii de români ca ei, 2026 înseamnă incertitudine, teamă și întrebări fără răspuns. Într-un sistem care ar trebui să îi protejeze, se simt din ce în ce mai singuri.
Surse: Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, Declarații Alexandru Rogobete – Ministru al Sănătății, Interviu Horațiu Moldovan – Președinte CNAS (Foaia de Observație)
