vineri, iunie 18, 2021

COVID-19 este o boală respiratorie, care ajunge în special în tractul respirator, care include plămânii.

COVID-19 poate provoca o serie de probleme de respirație, de la forme ușoare la critice. Adulții mai în vârstă și

persoanele care au alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi bolile de inimă, cancerul și diabetul, pot avea simptome mai grave.

SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, face parte din familia coronavirusului.

Când virusul intră în corpul dvs., acesta intră în contact cu membranele mucoase care vă acoperă nasul, gura și ochii. Virusul intră într-o celulă sănătoasă și folosește celula pentru a crea noi părți ale virusului. Se înmulțește, iar noii viruși infectează celulele din apropiere.

Medicul Alina Stanca menționează faptul că SARS COV-2 este un ARN virus, din structura căruia fac parte patru

proteine principale (S, E, M și N), cât și câteva proteine accesorii.

Căile de contaminare:

  • particule generate prin tuse, strănut, vorbit,
  • contact direct cu o persoană infectată,
  • contact indirect, prin atingerea suprafețelor contaminate,
  • transmitere aeriană, prin aerosoli (virusul rămâne viabil în aer aproximativ 3 ore),
  • calea conjunctivală, care nu a fost dovedită, deși virusul a fost detectat în lacrimi.

Boala ușoară și moderată (60-80% dintre pacienți) se manifestă:

  • fără afectare pulmonară,
  • afectare pulmonară mai mică de 50%, fără semne de severitate,
  • chiar

    și la pacienții asimptomatici pot exista leziuni de pneumonie COVID.

Boala severă (15-25% dintre pacienți) se manifestă:

  • cu dispnee,
  • frecvența respiratorie crește peste 30 de respirații pe minut,
  • saturația de oxigen scade sub 93%,
  • raportul PaO2/FiO2 este sub 300,
  • afectarea pulmonară este peste 50%.

Boala critică (5-15% dintre pacienți) se manifestă:

  • insuficiență respiratorie,
  • șoc septic,
  • tulburări de coagulare,
  • MSOF (insuficiență multiplă de organ).

Plămânul – organul principal afectat de coronavirus

Există trei faze ale bolii. Prima este

faza răspunsului viral, unde, după ce virusul pătrunde în tractul respirator, se multiplică. Urmează o perioadă de incubație de 5-7, până la maximum 14 zile, după care apar simptomele specifice, întâlnite în orice infecție respiratorie.

În faza a doua, intervin mecanismele de apărare din partea gazdei. Dacă acestea sunt depășite, virusul pătrunde în organism, în circulația sistemică, și afectează mai multe organe, printre care și plămânii, cu apariția pneumoniei COVID.

Faza a treia este faza de hiper-inflamație, așa numita furtună citokinică, în care evoluția este spre sindromul de detresă

respiratorie, insuficiență respiratorie, insuficiență cardiacă și șoc”, precizează medicul Alina Stanca.

Traseul virusului la nivelul plămânilor

„Ajuns la nivel alveolar, virusul infectează pneumocitele de tip II, moment în care începe replicarea și eliberarea virală, determinând un proces de piroptoză asupra celulei gazdă, adică o moarte celulară programată proinflamator, cu eliberarea unor modele moleculare, care apoi sunt recunoscute de celulele epiteliale învecinate, de celulele endoteliale și de macrofagele alveolare. Acestea declanșează răspunsul inflamator, prin generarea de chemokine și citokine proinflamatorii, de tipul interleukinei 6, 10, 1 etc., care, mai departe, atrag celule inflamatorii de tipul monocitelor, macrofagelor și celulelor T”, spune Alina Stanca.

Fibroza pulmonară

„Cea mai de temut complicație din punct de vedere pulmonar este fibroza. Ea apare, în general, în cazurile critice, atunci când vorbim despre sindromul de detresă respiratorie acută, și este consecința unui proces fibroproliferativ primar. S-a observat că, chiar și după eradicarea virusului și vindecarea bolii, boala pulmonară interstițială poate progresa cu evoluție spre fibroză. Pe de altă parte, chiar și grade mici de fibroză reziduală pot crește mortalitatea și morbiditatea la pacienții vârstnici, cu afecțiuni pulmonare preexistente”, spune specialista.

Mecanismele prin care infecția cu SARS COV-2 produce leziuni pulmonare sunt parțial cunoscute, dar sunt incriminați mai mulți factori:

  • furtuna citokinică,
  • toxicitatea pulmonară indusă de medicamente,
  • presiunile respiratorii înalte și injuria pulmonară acută indusă de hiperoxia asociată ventilației mecanice.

Așa cum precizează și Alina Stanca, la acest moment, consecințele pe termen lung ale COVID-19 sunt doar speculative, fiind nevoie de studii prospective.

 

Articol susținut și preluat de pe MedLife.ro – în cadrul campaniei „Facem România bine!”.

 

Ultimele stiri

Parteneri