Din cuprinsul articolului
Un val de controverse a fost declanșat în justiția românească după decizia pronunțată de judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești, care a anulat hotărârea Curții Constituționale (CCR) prin care fusese invalidat scrutinul prezidențial din 24 noiembrie 2024. Într-o motivare intrată în posesia G4Media, magistratul acuză CCR de „exces de putere” și de o „interpretare abuzivă” a legii fundamentale.
În motivarea sentinței, judecătorul Vasile afirmă că judecătorii CCR au depășit atribuțiile constituționale atunci când s-au sesizat din oficiu pentru a anula alegerile. Acesta invocă art. 10 din Legea nr. 47/1992, care stipulează că sesizarea Curții trebuie să fie „în scris și motivată”, nu rezultatul unei autosesizări.
„Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat”, se arată în document (pag. 14).
Judecătorul subliniază că CCR validase deja primul tur de scrutin prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, iar ulterior a dispus anularea întregului proces electoral, fără o cerere expresă și fără a aștepta finalizarea turului II, care începuse deja în diaspora.
Critica privind lipsa unei cereri de anulare
Magistratul mai notează că nu a existat nicio cerere formală de anulare a alegerilor, cerință impusă explicit de legislația electorală. Potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, anularea alegerilor este posibilă doar în cazul unor fraude dovedite care ar putea modifica atribuirea mandatului prezidențial sau ordinea candidaților.
„Pretinsele fraude reținute de CCR nu vizează votarea propriu-zisă sau stabilirea rezultatelor, ci aspecte din campania electorală: social-media, finanțare etc., care nu se încadrează în criteriile legale pentru anularea alegerilor”, mai scrie judecătorul.
În sprijinul deciziei sale, Alexandru Vasile invocă principiul securității raporturilor juridice, parte integrantă a jurisprudenței CEDO, și consideră că CCR și-a încălcat propria decizie anterioară.
„Anularea întregului proces electoral afectează stabilitatea juridică și încalcă dreptul cetățenilor de a-și alege reprezentanții”, susține el.
Contextul deciziei și reacțiile sistemului judiciar
Decizia Curții de Apel Ploiești vine în contextul unui val de peste 100 de plângeri în instanțele din țară, în principal împotriva anulării alegerilor prezidențiale. Majoritatea cererilor au fost respinse, însă sentința de la Ploiești reprezintă o excepție notabilă și a provocat reacții dure din partea unor oficiali și magistrați.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că decizia judecătorului Vasile nu are temei legal, întrucât hotărârile CCR nu pot fi atacate în contencios administrativ, nefiind acte administrative.
Secția pentru judecători a CSM a sesizat Inspecția Judiciară, solicitând verificări disciplinare împotriva judecătorului Vasile. În plus, a fost remarcat faptul că acesta a fost detașat anterior de cinci ori la Ministerul Justiției, ceea ce ridică întrebări privind posibile influențe politice sau conflicte de interese.
Cine este în spatele valului de plângeri?
Potrivit G4Media, campania de contestare a deciziei CCR a fost alimentată pe rețelele sociale de fosta judecătoare Lăcrămioara Axinte, cunoscută pentru poziții anti-DNA și afilierile sale controversate. Ea a publicat pe TikTok ghiduri video în care îndruma cetățenii cum să depună plângeri pentru „turul doi înapoi”, în contextul alegerilor prezidențiale.
Decizia Curții de Apel Ploiești nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Între timp, alegerile prezidențiale din 4 mai sunt în continuare programate, iar autoritățile afirmă că procesul electoral nu va fi oprit.
Pe fondul unei polarizări accentuate și al unei mobilizări inedite pe rețelele sociale, cazul rămâne unul fără precedent în istoria electorală a României, punând sub semnul întrebării raportul de forțe dintre instanțele naționale și Curtea Constituțională.
