Din cuprinsul articolului
Potrivit unor informații de ultimă confirmate de oficiali de la Pentagon, președintele SUA Donald Trump a luat decizia majoră care ar putea schimba soarta omenirii!
Liderul de la Casă Albă se pare că a decis să atace Iranul și a fost informat despre opțiunile pentru potențiale atacuri, după ce a declarat că este „gata să ajute” protestatarii care se confruntă cu o represiune din partea regimului ayatollahului Ali Khamenei, care o ordonat armatei și grupărilor islamiste de gherilă să tragă în mulțime cu armament letal.
Președintele Trump a avertizat săptămâna trecută că Iranul va fi „lovit foarte tare” dacă va repeta uciderile în masă din revoltele anterioare. Într-o postare de pe rețeaua sa de socializare Truth, el a spus: „Iranul privește spre LIBERTATE, poate cum nu a mai făcut-o niciodată. SUA sunt gata să ajute!!!” Aseară s-a relatat că Casa Albă a purtat „discuții preliminare” privind planurile pentru un posibil atac împotriva Iranului. Departamentul de Stat a avertizat separat: „Nu vă jucați cu președintele Trump. Când spune că va face ceva, vorbește serios.”
Potrivit unui bilanț provizoriu, până acum s-au înregistrat sute de decese în rândul protestatarilor din mai multe orașe iraniene, fără precedent în ultimii trei ani. Comform celor mai recente date furnizate de HRANA, o organizație pentru drepturile omului cu sediul în SUA, care citează activiști din interiorul și din afara Iranului, au fost confirmate 490 de decese în rândul protestatarilor și 48 în rândul forțelor de securitate. De asemenea, peste 10.600 de persoane au fost arestate în cele două săptămâni de proteste.
Publicația Wall Street Journal transmite că Donald Trump urmează să fie informat marți de consilierii săi cu privire la mai multe opțiuni în relația cu Iranul, inclusiv lovituri militare, atacuri cibernetice secrete, extinderea sancțiunilor și sprijin online pentru surse anti-guvernamentale.
Între timp, preşedintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat că guvernul de la Teheran îi „ascultă” pe protestatari şi că face „tot posibilul” pentru a rezolva problemele economice care au declanşat protestele. El a făcut distincţie între dreptul de a manifesta pe fondul furiei provocate de criza economică gravă cu care se confruntă ţara şi „huliganii şi teroriştii” care provoacă „tulburări”, transmit EFE şi AFP.
Autoritățile de la Teheran acuză „forțe inamice care vor să destabilizeze țara”
„Duşmanul a adus în ţară terorişti instruiţi”, a afirmat Pezeshkian într-un interviu acordat duminică televiziunii de stat Irib, potrivit site-ului în farsi al agenţiei iraniene Tasnim, afiliată regimului islamic şi una dintre puţinele surse care actualizează conţinutul în contextul blocajului naţional al internetului şi apelurilor internaţionale, care se apropie deja de 72 de ore, scrie Agerpres.
Se înţelege că prin „duşmani”, Pezeshkian se referă la Statele Unite şi Israel, pe care autorităţile iraniene le acuză că ar fi responsabile de escaladarea violenţelor, protestele pornind iniţial din motive economice şi ajungând să critice regimul islamic al ayatollahului Ali Khamenei, scrie EFE.
„Dacă oamenii au preocupări, îi ascultăm, este datoria noastră să îi ascultăm şi să le rezolvăm problemele. Totodată, avem şi datoria de a împiedica huliganii să destabilizeze ţara”, a adăugat el. „Prin urmare, cerem familiilor să nu permită tinerilor lor să se implice în tulburările provocate de terorişti şi huligani”, a insistat preşedintele iranian.
Potrivit Tasnim, autorităţile afirmă că forţele de securitate şi agenţiile judiciare au destructurat în ultimele zile mai multe celule teroriste înarmate şi au reţinut agenţi cu legături în străinătate.
O femeie a declarat pentru CNN că a văzut cadavre „îngrămădite” într-un spital. Iranul i-a avertizat pe Trump și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu că armata americană și Israelul vor fi „ținte legitime” dacă SUA atacă Teheranul.
Președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, a dat avertismentul într-un discurs adresat parlamentului din capitala Iranului, în timp ce parlamentarii au strigat „moarte Americii”. „În cazul unui atac asupra Iranului, atât teritoriul ocupat, cât și toate centrele, bazele și navele militare americane din regiune vor fi ținte ale noastre legitime”, a declarat Qalibaf.
Cum a început totul?
Mişcarea a început iniţial la Teheran pe 28 decembrie, când comercianţii au ieşit în stradă ca urmare a creşterii preţurilor şi a deprecierii monedei (rialul), şi s-a extins rapid în mai multe oraşe din ţară în ultimele zile.
În timp ce Republica Islamică se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări de la proclamarea sa în 1979, preşedintele american, Donald Trump, a reiterat sâmbătă că Washingtonul este „pregătit să ajute” protestatarii „dornici de libertate”. În replică la eventuale lovituri americane, Iranul a avertizat că va ţinti „site-uri militare şi transportul maritim al SUA”, a declarat duminică preşedintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf.
La Teheran, un jurnalist AFP descrie o paralizie aproape totală a vieţii cotidiene: preţul cărnii s-a dublat aproape de la începutul protestelor, multe magazine fiind închise. Şcolile sunt închise, iar învăţământul se face de la distanţă, însă fără internet este imposibilă conectarea. Chiar şi cei care merg la birou se confruntă cu dificultăţi majore din cauza lipsei de reţea.
Sâmbătă seara, liniile de telefonie mobilă au fost, de asemenea, tăiate. Locuitorii din Teheran spun că, în timpul valului anterior de proteste din 2022-2023, reţeaua funcţiona şi perturbarea vieţii cotidiene nu era comparabilă cu situaţia actuală.
Reza Pahlavi, fiul şahului iranian răsturnat în Revoluţia Islamică din 1979, a adoptat un ton mai moderat într-un nou mesaj adresat mişcării de protest care a cuprins Iranul în ultimele două săptămâni, relatează dpa.
„Vă cer tuturor să mergeţi pe străzile principale ale oraşelor în grupuri, împreună cu prietenii şi membrii familiei; pe drum să nu vă separaţi unii de alţii sau de mulţimea de oameni şi să nu folosiţi străzi laterale care v-ar putea pune viaţa în pericol”, a spus Pahlavi, potrivit unei traduceri în limba engleză a discursului său publicată pe X.
Sâmbătă, Pahlavi, aflat în exil în Statele Unite, solicitase greve generale în sectoare-cheie, precum petrolul, gazul şi energia, şi ceruse demonstranţilor să ocupe şi să controleze pieţele centrale din oraşe. Din cauza întreruperii aproape totale a internetului în Iran, nu se ştie dacă şi într-o ce măsură oamenii i-au urmat apelul.
O tânără din Teheran a declarat pentru BBC că protestează pentru că visurile ei au fost „furate” și că vrea ca regimul să știe că „încă mai avem o voce cu care să strigăm, un pumn cu care să-i lovim în față”. O altă persoană a vorbit despre disperarea și lipsa de speranță care stau la baza protestelor. „Trăim într-un vid”, a spus ea. „Mă simt ca și cum aș fi suspendată în aer, fără aripi pentru a migra și fără speranța de a-mi urmări obiectivele aici. Viața aici a devenit insuportabilă.”
Cum se poziționează Israelul?
Această mobilizare survine într-o ţară slăbită de războiul cu Israel din iunie, de loviturile asupra mai multor aliaţi regionali, precum şi de sancţiunile ONU privind programul nuclear, reintroduse în septembrie.
Duminică, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a afirmat că Israelul şi Iranul ar putea deveni din nou „aliaţi loiali” dacă protestele care zguduie Iranul de două săptămâni vor reuşi să înlăture regimul ayatolahilor.
„Cu toţii sperăm că naţiunea persană se va elibera în curând de jugul tiraniei şi că, atunci când va veni acea zi, Israelul şi Iranul vor redeveni aliaţi loiali în construirea unui viitor prosper şi paşnic pentru ambele părţi”, a spus Netanyahu într-o intervenţie la începutul şedinţei de guvern, difuzată de biroul său, transmite EFE.
Premierul israelian a mai spus că urmăreşte îndeaproape desfăşurarea protestelor „care s-au extins în întreaga ţară” şi că „poporul israelian şi întreaga lume sunt uimiţi de eroismul imens al cetăţenilor iranieni”. „Israelul sprijină lupta lor pentru libertate şi condamnă ferm masacrele în masă ale civililor nevinovaţi”, a adăugat el.
Între timp, majoritatea companiilor aeriene și-au suspendat toate zborurile comerciale deasupra Iranului. De menționat că Donald Trump a atacat anterior trei instalații nucleare din Iran în timpul Operațiunii Midnight Hammer, pe 22 iunie 2025. Forțele Aeriene ale SUA au folosit bombardiere stealth B-2 Spirit, în timp ce Marina a lansat rachete Tomahawk de pe submarine, lovind împreună Uzina de Îmbogățire a Uraniului Fordow, Instalația Nucleară Natanz și Centrul de Tehnologie Nucleară Isfahan.
