Dorinţe şi obiceiuri ne îmbolnăvesc. Ne facem oare bine socotelile atunci când fericirea înseamnă pentru noi cât mai multe zerouri şi experienţe „de neuitat” etalate, în mode obligatoriu, precum marfa în vitrină? Fericirea se vinde bine, pe reţelele sociale, la emisiunile de televiziune… Cum ar spune unii, cu naturaleţe,… păi dacă sunt bogat şi nimeni nu vede asta e ca şi cu n-aş fi!
Societatea de consum are reguli clare: progres şi bunăstare. Luxul şi confortul trebuie etalate. Şi dacă n-ai ce etala şi îţi doreşti asta se întîmplă să trăieşti negativ toate bucuriile celui de lângă tine. Ne pregătim astfel să intrăm într-o spirală a nefericirii şi să exersăm răutatea cu multiplele ei faţete, iar când ajungem să privim lumea din jur şi să ne spunem că suntem nefericit, ar trebui să ne răspundem cu sinceritate cît e invidie, cât e suferinţă. Prin astfel de gândurile, dorinţe şi obiceiuri ne îmbolnăvim. Să nu ignorăm faptul că ura declanşează boli!
Gândurile ne influenţează pH-ul
„Eliberați de gândurile negative, oamenii pot atinge cele mai înalte culmi”, spune prof. dr Dumitru Constantin Dulcan în cartea sa „Inteligența materiei”. (…)ura, mânia, îndoiala, neîncrederea în ceilalți, invidia, gelozia provoacă în corp un pH acid, favorabil bolii, mai spune omul de ştiinţă. Şi dacă nici frica de boală nu ne poate lecui de ură să reflectăm puţin la îndemnul Sf. Ioan Gură de Aur adresat „oamenilor răi”.
Fiecăruia după faptele sale…
“De oamenii răi este cu neputinţă să te fereşti, căci ei urzesc multe şi felurite curse împotriva celui pe care îl duşmănesc şi, fie printr-un mijloc, fie prin altul, încearcă să-şi ducă la împlinire reaua lor intenţie. Există o singură scăpare – rugăciunea sfântă şi nădejdea în Pronia lui Dumnezeu, care dă fiecăruia după faptele sale la momentul potrivit. Totuşi, cel ce voieşte a se mântui, acela trebuie să lase răutatea şi să-l ierte pe aproapele său, căci s-a spus: „Iertaţi şi veţi fi iertaţi” (Luca 6, 37).
Cine este Sf. Ioan Gură de Aur
Mare personalitate, Sfântul Ioan Gură de Aur, considerat părinte al Bisericii, a lăsat o moştenire literară extrem de vastă. Opera sa conţine tratate, comentarii biblice, cărţi de cult, el fiind autorul Slujbei Sfintei Liturghii, după care se oficiază Liturghia în cea mai mare parte a Bisericii Ortodoxe.
Scrierile sale analizează problemele morale, sociale şi dogmatice şi aspecte din viaţa cotidiană, interpretând, desigur, Vechiului şi Noului Testament. Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut între anii 344 şi 354, în Antiohia, şi a fost Arhiepiscop al Constantinopolului.
