Din cuprinsul articolului
România urmează să lanseze, în câteva luni, o platformă digitală integrată prin care pacienții vor putea accesa online propriul dosar medical electronic, vor putea face programări la medic și vor primi notificări legate de consultații și tratamente. Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, la Gala Doctorului Digital 2026, și marchează sfârșitul unui drum început acum 36 de ani, odată cu reformarea sistemului sanitar românesc după 1990.
Miercuri, 11 martie 2026, în cadrul evenimentului Gala Doctorului Digital 2026, organizat la MINA Museum din București, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat că, în câteva luni, va deveni operațională Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate, un sistem informatic de amploare finanțat prin PNRR, care va conecta pacienții direct cu furnizorii de servicii medicale și cu instituțiile din sistem.
„Medicina digitală în România a început deja. Odată cu programele prin PNRR, s-au făcut investiții masive în zona digitală în ultimii ani. În câteva luni, va fi disponibilă noua platformă digitală din domeniul sănătății care va conecta atât furnizorii, cât și pacienții. Vorbim despre o platformă interactivă, în care pacientul își va putea vedea — aș putea spune într-un final apoteotic — după 36 de ani, dosarul electronic, se vor putea realiza programări”, a declarat Rogobete.
Potrivit autorităților, platforma ar urma să devină funcțională pentru toți asigurații români până în august 2026, conform unui calendar anunțat anterior de Ministerul Sănătății.
Codul Personal de Sănătate: CNP-ul medical al fiecărui român
Noul sistem introduce Codul Personal de Sănătate (CPS), un identificator unic, asemănător CNP-ului, dar dedicat exclusiv domeniului medical. Acesta va fi atribuit fiecărui cetățean român de la naștere, va fi valabil pe toată durata vieții și va centraliza toate datele medicale ale unui pacient — consultații, rețete, analize, internări, imagini RMN sau CT — într-un singur dosar accesibil online.
Accesul se va face simplu: pe baza unui cod și a unei parole, pacientul intră în propriul dosar electronic medical și poate vizualiza toate serviciile medicale de care a beneficiat. La plecarea din spital, pacientul va primi pe e-mail un link de unde poate descărca analizele efectuate în ziua respectivă sau pe parcursul internării, fără să fie nevoie de drumuri suplimentare la secretariate sau arhive.
Un element suplimentar: notificările pe telefon. Pacientul va fi anunțat în timp real de fiecare dată când în dosar apare o nouă consultație sau investigație, ceea ce permite și validarea consultațiilor la distanță — un pas important pentru telemedicină, domeniu aflat în creștere rapidă după pandemia de COVID-19.
Spitale care funcționează deja fără hârtie: modelele din Timișoara, București și Iași
Digitalizarea nu este doar un proiect pe hârtie. Ministrul Rogobete a prezentat, la Gală, câteva exemple concrete de unități medicale din România unde transformarea digitală este deja o realitate a activității curente.
La Spitalul Județean de Urgență Timișoara, clinica de Anestezie și Terapie Intensivă funcționează de aproximativ un an și jumătate fără niciun document pe suport de hârtie. Toate datele pacienților, monitorizarea parametrilor vitali și deciziile clinice sunt gestionate exclusiv în format digital.
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Curie și Spitalul de Copii Sfânta Maria din Iași sunt alte două exemple menționate de ministru, unde digitalizarea a intrat deja în rutina medicilor și a personalului medical.
Portalul medical al pacientului funcționează deja și la Spitalul Clinic Județean din Sibiu, unde sunt înregistrați peste 21.000 de pacienți și 100 de medici. Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București efectua, în urmă cu câteva săptămâni, ultimele verificări înainte de lansare. La Spitalul Județean din Cluj, portalul este deja operațional. Toate aceste platforme locale urmează să fie interconectate în cadrul sistemului național.
Digitalizarea aduce avantaje și pentru medici: aceștia pot vedea situația pacienților lor direct de pe telefon, inclusiv în afara programului de lucru, fără să fie nevoiți să vină fizic la spital pentru a consulta un dosar.
Nu e doar o aplicație: de ce ministrul Rogobete vorbește despre o „transformare digitală”
Ministrul Sănătății a insistat pe o distincție importantă: digitalizarea sistemului medical nu înseamnă pur și simplu instalarea unor aplicații informatice, ci o restructurare profundă a modului în care serviciile de sănătate sunt organizate și furnizate.
„Când vorbim de digitalizare în sănătate, mai degrabă discutăm despre o transformare digitală, pentru că transformarea activității medicale într-un format digital este un proces care nu se poate face peste noapte, are nevoie de infrastructură și asta am încercat să asigurăm prin programele din PNRR”, a explicat Rogobete.
Infrastructura la care se referă ministrul este cea finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ale cărui componente dedicate sănătății includ investiții în sisteme informatice, echipamente medicale și digitalizarea serviciilor publice. Dezvoltarea platformei se desfășoară în cadrul noului Sistem Informatic al Asigurărilor de Sănătate, administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Procesul presupune și reconfigurarea fluxurilor de lucru din spitale, policlinici și cabinete medicale, formarea personalului medical și administrativ, asigurarea infrastructurii tehnice, dar și rezolvarea unor probleme sensibile legate de securitatea datelor și protecția informațiilor despre pacienți, subliniate explicit de Rogobete ca priorități ale proiectului.
România și Spațiul European al Datelor de Sănătate: ce înseamnă pentru pacienți
Dincolo de granițe, platforma va permite României să se conecteze la Spațiul European al Datelor de Sănătate (EHDS), un proiect european menit să faciliteze accesul transfrontalier la datele medicale. Regulamentul EHDS a fost adoptat la nivel european și obligă statele membre să creeze infrastructurile necesare conectării.
„România este pregătită în momentul de față pentru a se alinia spațiului european de date pe zona medicală și vom începe procedurile pentru conectare, astfel încât românii să aibă acces la datele medicale oriunde se află în Europa”, a declarat ministrul Rogobete.
Concret, asta înseamnă că un cetățean român aflat în Italia, Germania sau Spania, la urgență sau la medicul de familie, va putea oferi accesul la propriul dosar electronic românesc — consultații anterioare, alergii, tratamente cronice, analize recente — fără să fie nevoie să reconstituie din memorie un istoric medical complet. Același lucru va fi valabil și în sens invers, pentru cetățenii europeni aflați în România.
Ideea unui dosar electronic de sănătate circulă în dezbaterile de politică medicală românească de cel puțin un deceniu și jumătate. Proiecte de digitalizare au mai fost anunțate, au primit finanțări și au fost abandonate sau limitate la inițiative locale. De data aceasta, finanțarea prin PNRR — cu termenele și condiționalitățile pe care le implică față de Comisia Europeană — adaugă o presiune externă semnificativă în favoarea implementării reale.
„Sunt încrezător că în perioada imediat următoare, adică următorii 2-3 ani de zile, sistemul de sănătate din România va fi transformat cât de mult se poate în zona digitală”, a concluzionat ministrul Rogobete.
Ce beneficii aduce platforma și ce riscuri trebuie gestionate
Avantajele unui sistem complet digitalizat sunt documentate în literatura medicală internațională: reducerea erorilor medicale generate de informații lipsă sau contradictorii, scurtarea timpilor de așteptare, diminuarea birocrației din unitățile medicale și îmbunătățirea comunicării între medici din specialități diferite care tratează același pacient.
Pacientul, la rândul său, câștigă autonomie: poate verifica istoricul propriu din confortul locuinței, poate trimite informații medicale unui specialist fără să mai alerge între spitale cu un teanc de documente și poate lua decizii mai informate despre sănătatea sa.
Pe de altă parte, digitalizarea datelor de sănătate implică riscuri pe care experții le semnalează constant: vulnerabilități la atacuri cibernetice, accesul neautorizat la informații extrem de sensibile și dificultățile de incluziune digitală pentru categoriile de populație vârstnică sau cu acces limitat la internet. Ministerul Sănătății a indicat că securitatea datelor și protecția informațiilor pacienților sunt elemente centrale în arhitectura platformei, fără a oferi detalii tehnice specifice.
Capacitatea reală de a livra promisiunile anunțate la Gala Doctorului Digital 2026 urmează să fie testată în lunile care vin — cu platforma programată să devină funcțională până la finalul verii acestui an.
