Sari la conținut

Două medicamente banale, deja în farmacii, ar putea elimina boala ficatului gras, dacă sunt administrate împreună

ficat
Sursă foto: arhivă Doctorul Zilei
Ficat gras

Cercetătorii spanioli au identificat o combinație de medicamente deja existente pe piață – pemafibrat și telmisartan – care reduce semnificativ acumularea de grăsime în ficat și riscurile cardiovasculare asociate.

Rezultatele oferă o nouă speranță pentru pacienții cu steatoză hepatică metabolică, una dintre cele mai răspândite afecțiuni din lume.

Un pas uriaș în lupta cu „boala tăcută” a ficatului

Boala hepatică asociată disfuncției metabolice (MASLD, fostă NAFLD) este astăzi cea mai comună afecțiune a ficatului la nivel global, afectând aproape o treime din populația adultă. Apare atunci când excesul de grăsime se acumulează în celulele hepatice, provocând inflamație, fibroză și, în cele din urmă, ciroză sau cancer hepatic.
Până acum, nu exista niciun tratament aprobat care să inverseze în mod sigur evoluția acestei boli.

Un nou studiu realizat de Universitatea din Barcelona, în colaborare cu Spitalul Clinic din BarcelonaInstitutul de Cercetare Santa Creu i Sant Pau și Universitatea Uppsala din Suedia, publicat în revista Pharmacological Research, arată că două medicamente deja existente pot acționa împreună pentru a reduce grăsimea hepatică și pentru a scădea riscul cardiovascular la pacienții cu MASLD.

Citeste si…

Două medicamente vechi, o utilizare complet nouă

Echipa condusă de profesoara Marta Alegret, de la Facultatea de Farmacie și Științele Alimentației (UB), a descoperit că pemafibratul – un agent hipolipemiant – și telmisartanul – un medicament antihipertensiv larg folosit – au un efect sinergic atunci când sunt administrate împreună.

„Fiecare dintre aceste medicamente acționează pe o cale diferită, dar împreună oferă o protecție multiplă, nu doar pentru ficat, ci și pentru inimă”, a explicat Alegret.

„Combinația a reușit să reducă acumularea de grăsimi în ficat chiar și atunci când am folosit jumătate din doza normală a fiecărui medicament. Asta înseamnă eficiență crescută și toxicitate redusă.”

Citeste si…

În experimentele efectuate pe modele de șobolani și larve de pește-zebră, cercetătorii au observat că tratamentul combinat a inversat efectele unei diete bogate în grăsimi și fructoză, restabilind funcția hepatică.

De ce este importantă descoperirea?

Majoritatea compușilor experimentali pentru tratarea MASLD au eșuat în studiile clinice din cauza problemelor de siguranță. Prin contrast, repurposing-ul (redirecționarea medicamentelor deja aprobate pentru alte boli) este o strategie sigură, rapidă și accesibilă.

„Ne-am concentrat pe fazele timpurii ale bolii, când încă nu există inflamație sau fibroză severă. În aceste stadii, este esențial ca medicamentul să aibă un profil de siguranță excelent”, a subliniat Alegret.
Ambele medicamente vizate – pemafibratul și telmisartanul – sunt deja folosite pentru controlul colesterolului și tensiunii arteriale, două probleme frecvent asociate pacienților cu MASLD.

Descoperirea unui nou mecanism metabolic

Cercetătorii au descoperit și un mecanism biologic necunoscut până acum, implicând o proteină numită PCK1. Aceasta reglează modul în care organismul transformă grăsimile în energie.
„Am observat că în ficatul afectat de MASLD, nivelul proteinei PCK1 este scăzut, iar tratamentul cu telmisartan îl readuce la normal”, explică Alegret.

„Această reacție redirecționează fluxul metabolic de la sinteza lipidelor către producția de glucoză – fără a crește glicemia. Practic, ficatul este stimulat să ardă grăsimi, nu să le stocheze.”

Această descoperire ar putea duce la dezvoltarea unei noi generații de terapii metabolice, care să trateze nu doar ficatul gras, ci și bolile cardiovasculare și diabetul.

Modele biologice inovatoare

Pentru a testa efectele combinate ale medicamentelor, echipa a folosit modele de laborator avansate, inclusiv larve de pește-zebră (zebrafish) – o specie tot mai utilizată în cercetarea medicală datorită metabolismului său similar cu cel uman.

„Peștii-zebră ne permit să observăm rapid efectele tratamentelor asupra metabolismului lipidic. Este o metodă mai accesibilă și mai etică pentru a testa terapii înainte de studiile clinice pe oameni”, a explicat Alegret.

Un aspect remarcabil al terapiei este că aceasta reduce simultan grăsimea hepatică, tensiunea arterială și colesterolul.
„Pacienții cu MASLD au un risc crescut de infarct și accident vascular cerebral. O terapie care acționează atât pe ficat, cât și pe inimă ar putea fi un progres uriaș”, afirmă cercetătoarea spaniolă.

Din laborator la pacienți – încă un drum lung

Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii avertizează că testele pe oameni sunt încă în viitor.
„Este prea devreme pentru aplicare clinică. Vom continua studiile pentru a verifica eficacitatea în stadiile avansate ale bolii și în prezența fibrozei”, a precizat Alegret.

Echipa de la Barcelona lucrează deja la un model experimental dublu, care combină fibroza hepatică și boala cardiovasculară, pentru a evalua dacă efectele benefice se mențin.

Q&A – Ce trebuie să știi despre descoperirea de la Universitatea din Barcelona

1. Ce este boala ficatului gras (MASLD)?
Este o afecțiune metabolică în care excesul de grăsime se acumulează în celulele ficatului. Poate evolua spre inflamație, fibroză sau chiar ciroză.

2. Ce medicamente ar putea trata această boală?
Combinația dintre pemafibrat (pentru scăderea lipidelor) și telmisartan (antihipertensiv) s-a dovedit eficientă în reducerea grăsimii hepatice la animale.

3. Cum acționează tratamentul?
Cele două medicamente acționează pe căi diferite, dar complementare. Împreună, ele reduc sinteza de lipide și îmbunătățesc metabolismul energetic al ficatului.

4. Este sigur pentru oameni?
Da, ambele medicamente sunt aprobate pentru alte utilizări medicale și au un profil de siguranță bine documentat. Totuși, sunt necesare studii clinice specifice pentru MASLD.

5. Când ar putea fi disponibil tratamentul?
Cel mai probabil, după 2028, dacă rezultatele clinice confirmă eficiența și siguranța observate în modelele animale.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel