Din cuprinsul articolului
Cercetătorii americani au descoperit că două tratamente oncologice deja aprobate de autoritățile medicale pot inversa leziunile cerebrale cauzate de boala Alzheimer, potrivit unui studiu publicat recent în revista Cell.
Descoperirea ar putea grăbi apariția primelor terapii eficiente împotriva unei afecțiuni care afectează peste 55 de milioane de oameni la nivel mondial.
Două medicamente anticancer, cu efect neașteptat asupra creierului
Echipa de la Universitatea California din San Francisco (UCSF) a identificat două medicamente folosite în prezent în tratamentul cancerului de sân și al cancerului de colon – letrozolul și irinotecanul – care, administrate împreună, au reușit să inverseze modificările moleculare și structurale produse de Alzheimer în creierul șoarecilor de laborator.
Ambele medicamente sunt deja aprobate de Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA), ceea ce înseamnă că testele clinice pe pacienți umani ar putea începe mai repede decât în cazul unui compus nou.
„Boala Alzheimer provoacă modificări complexe în expresia genelor din creier, ceea ce a făcut dificilă dezvoltarea unor tratamente eficiente. Noile noastre instrumente de analiză computațională ne permit însă să abordăm direct această complexitate”, a declarat dr. Marina Sirota, biolog computațional la UCSF și coautoare a studiului.
Cum au fost descoperite medicamentele cu potențial neuroprotector
Cercetătorii au început prin a analiza cum modifică Alzheimer expresia genelor din creierul pacienților afectați. Apoi au căutat, într-o bază de date medicală numită Connectivity Map, medicamente deja existente care ar putea inversa aceste modificări genetice.
Surpriza a venit când letrozolul – un inhibitor al aromatazei folosit în tratamentul cancerului de sân – și irinotecanul, utilizat împotriva cancerului de colon și de plămân, au apărut drept cele mai promițătoare opțiuni.
Pentru a-și verifica ipoteza, cercetătorii au testat combinația celor două medicamente pe șoareci cu forme experimentale de Alzheimer. Rezultatele au fost spectaculoase: nivelul de proteine tau, responsabile de formarea plăcilor și încurcăturilor neuronale caracteristice bolii, a scăzut semnificativ, iar animalele au avut îmbunătățiri clare ale memoriei și învățării.
Letrozolul acționează asupra neuronilor, irinotecanul asupra celulelor gliale
„Am observat că fiecare medicament are o țintă diferită: letrozolul pare să acționeze asupra neuronilor, iar irinotecanul asupra celulelor gliale, care susțin funcționarea și protecția creierului. Combinația lor permite o acoperire mai amplă a proceselor afectate de Alzheimer”, explică prof. Yadong Huang, neurolog la Gladstone Institutes și coautor al studiului.
Această strategie – de a combina două medicamente cu mecanisme complementare – ar putea deveni o nouă abordare terapeutică în tratarea bolilor neurodegenerative, în special a celor multifactoriale, cum este Alzheimerul.
De ce este importantă descoperirea
Alzheimerul este o boală complexă, provocată de modificări în sute de gene și proteine, ceea ce face dificilă găsirea unui tratament unic. Cele mai recente terapii aprobate, cum ar fi lecanemab sau donanemab, pot doar să încetinească evoluția bolii, dar nu o pot opri sau inversa.
Studiul american este primul care sugerează că anumite combinații de medicamente deja existente pot repara o parte dintre daunele neuronale produse de boală.
„Dacă datele din studiile pe animale se confirmă și la oameni, am putea vorbi despre o schimbare de paradigmă. Este pentru prima dată când observăm o inversare parțială a leziunilor cerebrale provocate de Alzheimer”, afirmă dr. Huang.
Următorul pas: testarea pe oameni
Deocamdată, rezultatele au fost obținute doar în laborator. Urmează studiile clinice pe pacienți, unde vor fi analizate eficiența și siguranța combinației de medicamente.
Atât letrozolul, cât și irinotecanul au efecte adverse cunoscute, mai ales în doze mari. De aceea, cercetătorii lucrează la adaptarea dozelor pentru utilizarea lor în scopuri neurologice, unde concentrațiile necesare sunt mult mai mici decât în oncologie.
„Dacă vom reuși să demonstrăm că aceste medicamente pot fi folosite în siguranță pentru a proteja creierul, nu doar pentru a trata cancerul, am putea scurta semnificativ drumul până la o terapie eficientă împotriva Alzheimerului”, spune dr. Sirota.
Impact global
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, Alzheimerul afectează peste 55 de milioane de persoane la nivel global, iar numărul pacienților este așteptat să se dubleze până în 2050, odată cu îmbătrânirea populației.
În România, specialiștii estimează că peste 400.000 de persoane suferă de o formă de demență, majoritatea fiind cazuri de Alzheimer. Lipsa tratamentelor eficiente face ca boala să rămână una dintre cele mai costisitoare și mai dureroase afecțiuni neurodegenerative, atât pentru pacienți, cât și pentru familiile lor.
Cercetarea viitorului: tratamente personalizate
Echipa de la UCSF crede că noua abordare poate deschide drumul spre tratamente personalizate, adaptate profilului genetic al fiecărui pacient.
„Dacă datele genetice, rezultatele din culturi celulare și istoricul medical duc spre aceleași medicamente și aceleași căi biologice, atunci poate chiar am găsit ceva cu adevărat important. Următorul pas este să transformăm aceste rezultate într-o soluție reală pentru pacienți”, spune dr. Sirota.
Concluzie
Deși studiul se află încă într-o etapă incipientă, rezultatele oferă una dintre cele mai optimiste perspective din ultimii ani în lupta împotriva Alzheimerului.
Reutilizarea medicamentelor deja aprobate ar putea accelera procesul de dezvoltare și autorizare a unei terapii capabile nu doar să încetinească, ci și să repare daunele cerebrale provocate de boală.
„Poate că soluția nu va veni dintr-un medicament nou, ci dintr-o redescoperire a celor pe care le avem deja”, a conchis dr. Huang.
