Din cuprinsul articolului
Dr. Bilic despre o dietă recomandată des. Recomandată din ce în ce mai des, dieta fără gluten poate fi o decizie de moment pentru unii, în timp ce pentru alții este un stil de viață impus de problemele de sănătate, spune dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist.
Glutenul este în primul rând o proteină care se găsește în cereale (grâu, orz, ovăz și secară). De asemenea, glutenul se poate afla în medicamente, în pasta de dinți sau în suplimente alimentare.
Așadar, multe alimente obișnuite din dieta noastră, cum ar fi covrigii, pizza, cerealele, pastele, pâinea și sosurile conțin gluten.
Intoleranța la gluten este caracterizată de o inflamație cronică la nivelul peretelui intestinului subțire, care împiedică absorbția corespunzătoare a nutrienților din alimente.
Circa 1% din populația globului a fost diagnosticată cu această afecțiune, însă frecvența este mult mai mare fiindcă există mulți pacienți asimptomatici, nediagnosticați.
Într-o postare pe contul personal de socializare, dr. Mihaela Bilic atrage atenția că „fără gluten nu înseamnă <<mai bun>>!”.
Specialistul aduce ca argument concluziile unor cercetări efectuate în Spania, care au arătat că, în ciuda îmbunătățirilor aduse procesului de fabricație a produselor fără gluten, profilul lor de macronutrienți variază semnificativ și nu pot fi considerate echivalente din punct de vedere nutrițional cu variantele clasice, care conțin gluten.
Concluzia? Din punct de vedere nutrițional, produsele nu sunt similare
„O echipă de cercetători de la Universitatea din Țara Bascilor a monitorizat timp de 9 ani produsele fără gluten. În 2014 au publicat o lucrare științifică complexă în care sunt comparate 200 alimente fără gluten cu echivalentele lor clasice. Concluzia? Din punct de vedere nutrițional, produsele nu sunt similare. Produsele fără gluten conțin mai multe lipide saturate (grăsimi vegetale dăunătoare), mai puține fibre și proteine, iar conținutul de sare era ridicat”, explică Mihaela Bilic pe Facebook, citat de Adevărul.
Nutriționistul spune că o comparație a produselor fără gluten din punct de vedere al rețetelor folosite în 2013 și 2022 a evidențiat diferențe nutriționale majore la grupele de prăjituri, cereale pentru micul dejun, aluat/foetaj/pizza și pâine.
„Grupul cookie/biscuiți are o scădere semnificativă a cantității de proteine, iar cerealele și pâinea au mai multe lipide saturate. În grupul de aluat/foetaj/pizza există deficit la fibrele alimentare. Grupul de paste făinoase a ieșit cel mai bine, a avut cele mai mici lipsuri: proteine (−7,2%), carbohidrați simpli (−7,5%), lipide saturate (−44,1%), fibre alimentare (−23,5%).
De ce? Pastele fără gluten sunt făcute din făină de porumb și făină de orez. În rețeta veche era nevoie de un adaos mare de grăsime pentru ca aluatul să nu se fărâmițeze. Mai nou orezul a fost înlocuit cu mei, iar meiul dă elasticitate și permite ca extrudarea să fie făcută folosind mai puține lipide, deci valoarea nutrițională a crescut”, explică specialistul.
Mihaela Bilic a explicat când e cazul și când să nu optăm pentru produse fără gluten.
„Avem impresia că o dietă fără gluten oferă beneficii pentru sănătate, când de fapt e tocmai invers, au avertizat cercetătorii! Dacă nu suferiți de o afecțiune care să impună eliminarea glutenului, a consuma astfel de produse este mai degrabă contraproductiv și nejustificat”, mai spune celebrul nutriționist.
