Din cuprinsul articolului
Dr. Bilic spune că schimbările bruște de regim alimentar dezechilibrează intestinul, iar microbiota joacă un un rol important în metabolism. Mai mult crește imunitatea, reducerea inflamațiile și asigură funcționarea normală a sistemului nervos și cardiovascular. Iar tubul digestiv este plin de bacterii care formează microbiota.
În acest context. dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist, a spune că aceste colonii de bacterii din tubul digestiv se suțin cu alimente săntoase. Care sunt acelea?
„Dezechilibrul microbiotei se numește disbioză și este provocat de stresul cronic, de o alimentație săracă în fibre și mai ales de tratamentele cu antibiotice”, a precizat dr. Mihaela Bilic, pe pagina Facebook.
Medicul mai spune că flora bacteriană din intestin poate fi afectată pe mai multe planuri: scade numărul și diversitatea coloniilor de bacterii benefice și crește numărul de bacterii patogene. „Orice tratament cu antibiotice reduce dramatic calitatea și cantitatea microbiotei, iar laxativele și schimbările bruște de regim alimentar dezechilibrează intestinul”, explică Mihaela Bilic.
Dr. Bilic: Schimbările bruște de regim dezechilibrează intestinul
Dieta bogată în proteine și excesul de zahăr și grăsimi din produsele ultra procesate afectează microbiota. Ca o masură de prevenție și de echilibrare a microbiotei, după tratametele cu antibiotic sau în perioadele stresante cu schimbări de regim alimentar, se recomandă probioticele.
Alimentația, factorul care influențează radical microbiota
Medicul Mihaela Bilic explică ce trebuie să conțină dieta perfectă pentru ecosistemul intestinal: alimentele fermentate care au rol probiotic și fibrele care au rol prebiotic.
Potrivit medicului Bilic, un probiotic este un produs care conține microorganisme vii și care, consumat în cantități suficiente, reechilibrează flora intestinală, cu efecte pozitive asupra sănătății.
„Iaurtul a fost primul aliment cu efect probiotic recunoscut. Este bogat în lactobacili și bifidobacterii care completează bacteriile lipsă din intestin. Fermenți activi găsim și în murături, borș, drojdie de bere, vin sau mezeluri și brânzeturi maturate, care au mucegai nobil. Procesul de fermentație lactică, care se întâmplă în iaurt, chefir și murăturile în saramură, este cel mai eficient generator de colonii de bacterii benefice”, precizează medicul nutritionist.
Cereale, fructe și legume bogate în fibre
În privința prebioticelor, aici se încadrează toate alimentele care favorizează creșterea și multiplicarea speciilor bacteriene: cereale, fructe și legume bogate în fibre.
„Alegeți cât mai des cerealele integrale și introduceți în meniu de 2 ori pe săptămână leguminoasele de tip fasole boabe, linte, năut. Cartoful, orezul și pastele făinoase fierte și consumate reci conțin o formă de amidon rezistent, care hrănește bacteriile intestinale. Fibre cu efect prebiotic găsim în banana verde, anghinare, sparanghel, praz, ceapă și usturoi. Este vorba de o categorie aparte de fibre solubile numite fructani, cel mai cunoscut reprezentant fiind inulina. Cât despre cerealele integrale din ovăz orez și secară, conțin betaglucani, niște oligozaharide care nu pot fi digerate, dar hrănesc microbiota”, ne explică dr. Mihaela Bilic.
