- An de an, din ianuarie până în mai, 70% dintre intervențiile chirurgicale ortopedice realizate sunt cauzate de accidentări diverse în timpul practicării schiului sau a altor sporturi de iarnă
- TOP 5 greșeli și sfaturi de aur de la medicul cu peste 25 de ani de experiență în operații ortopedice
- Cele mai frecvente accidentări în timpul practicării sporturilor de iarnă
- Ghidul acțiunilor corecte de după o accidentare pe pârtie
Dr Ion Bogdan Codorean, medic primar ortoped și unul dintre cei mai apreciați și accesați chirurgi ortopezi din România, a întocmit, în pragul vacanței de schi a elevilor din România, un top al celor mai frecvente greșeli de pe pârtie care pot duce la accidentări grave, dar și al regulilor de aur pentru un schi lipsit de riscuri pentru toți copiii sau adulții care iubesc sporturile de iarnă.
An de an, în perioada ianuarie-mai, 70% dintre intervențiile chirurgicale ortopedice realizate sunt cauzate de accidentări diverse în timpul practicării schiului sau a altor sporturi de iarnă.
„Dacă ar fi să facem un top al sporturilor de iarnă în funcție de numărul de accidentări care se produc în timpul practicării lor aș pune pe locul 1 schiul, pe locul 2 schiul, iar pe loc 3 tot schiul😊. De pe locul 4 încolo începem să luăm în calcul și alte sporturi în ceea ce privește riscurile implicate și numărul celor care se transformă din sportivi în pacienți, așa că includem săniușul, snowboardul și patinajul. Înainte de a începe vacanța de iarnă pentru elevi și a se umple pârtiile, consider esențial să informăm și să avertizăm oamenii în ceea ce privește precauțiile care îi pot ajuta pe iubitorii de iarnă și de schi să ia doar partea bună a acestui sport frumos”, declară dr. Ion Bogdan Codorean, medic primar ortoped, specializat in traumatologie sportivă.
TOP 5 greșeli în timpul practicării schiului care pot duce la accidentări pe pârtie, din experiența dr. Ion Bogdan Codorean:
- Nerespectarea regulilor de protecție și de practicare ale acestui sport. Schiul este un sport, nu o joacă de iarnă, la zăpadă, și implică responsabilitate, reguli, echipament specific, repetiție, pregătire și multă atenție.
- Relaxarea – majoritatatea accidentărilor apar în zone în care schiorii se relaxează, în zone drepte, ușoare, când își permit, cred ei, să se uite la peisaj, la ceas, la telefon. Îi sfătuiesc să fie concentrați din momentul în care își pun schiurile în picioare până când își dau schiurile jos din picioare. În plus, atunci când viteza de alunecare este mai mică, la o căzătură, schiurile nu sar și astfel se produce o pârghie la nivelul genunchilor și se produc accidentările. După o statistică printre pacienții mei, pot spune că cele mai multe accidentări la schi se produc acolo unde se termină pârtia grea sau la baza pârtiei sau atunci când schiorul alunecă lent pe o pârtie foarte dreaptă și ușoară.
- Lipsa încălzirii și a pregătirii fizice pentru un nou sezon de schi – Oamenii cred că după un an departe de pârtie, vor schia ca și când nu ar fi trecut mai mult de o zi de la ultima coborâre. Ei trebuie să revină treptat la ritmul și la nivelul la care se știau cu un an înainte, când aveau la activ 7 zile intensive de schi, să o ia treptat, ușor, cu calm, chiar dacă, înțeleg, nerăbdarea e mare și dorul de pârtie la fel.
- Neadaptarea pârtiei alese la nivelul cunoștințelor, astfel că mulți ajung să se ducă nepregătiți pe o pârtie mai grea decât fac față. Schiul poate părea mai ușor de practicat decât este în realitate, sunt poziții, reguli, mișcări specifice care trebuie învățate, repetate și fixate, iar apelarea la un instructor de schi este cel mai indicat drum de la vârful spre baza pârtiei, în special pentru începători.
- A continua să schiezi chiar dacă simți că ești obosit sau, și mai rău, a te opri la un bar în vârful muntelui să bei 2-3 shoturi în plus care te fac să fii mai curajos și să crezi că poți face mai multe decât în realitate. Mai e și a doua zi o zi de schi sau în weekendul următor, nu trebuie să facă nimeni record de coborâri, pentru că această ambiție se poate lăsa cu accidentări și cu regrete.
Cele mai frecvente accidentări apărute pe perioada iernii sunt entorsele la nivelul genunchiului, rupturile de ligament încrucișat anterior, rupturile de ligamente colaterale, rupturile de menisc. Mai puține la număr, dar tot prezente, sunt fracturile de tibie sau fracturile de șold. O parte din accidentările la schi se pot trata conservator, prin imobilizare și tratament medicamentos, însă unele dintre ele, rupturile de ligament încrucișat și de menisc, care sunt și cele mai frecvente, din păcate, nu se pot trata decât chirurgical.
Recomandările medicilor cu privire la acțiunile care trebuie făcute imediat după o accidentare trebuie știute pentru că sunt diferite de ceea ce simt să facă schiorii pe pârtie.
„Adrenalina sportului practicat face de multe ori ca accidentările suferite pe pârtie să nu pară foarte grave. Sunt mulți schiori care, după o accidentare, se mai aventurează la o coborâre, ca să vada ei dacă e ceva grav sau nu. Ei bine, asta poate spune doar medicul ortoped, sunt riscuri foarte mari pe termen lung dacă alegi tu să vezi prin încercare și forțare dacă ai un picior rupt sau nu. Teoretic, orice persoană accidentată trebuie să sune la salvamont și să fie dusă în condiții de maximă siguranță la baza pârtiei unde să poată fi evaluată de un medic. În realitate, fiecare om care se accidentează se autoevaluează la locul accidentului și vede dacă reușește să ajungă singur la baza pârtiei sau are nevoie de ajutor. Important este să știe că primul popas trebuie să fie la medicul ortoped. Aș vrea să semnalez existența câtorva simptome care trebuie să apese butonul de „panică” și să trimită pacientul către cabinetul medicului ortoped pentru a confirma sau infirma iminența unui tratament chirurgical. Atunci când există durere, când articulațiile sau genunchiul se umflă, când este limitată mobilitatea sau există un blocaj articular, când apare, în cazul unei fracturi, o mobilitate anormală, într-o zonă atipică, în oricare dintre aceste situații trebuie mers urgent la medicul ortoped pentru stabilirea tratamentului adecvat.”, avertizează dr. Ion Bogdan Codorean.
Amânarea intervenției chirurgicale recomandate de medicul ortoped în urma unei accidentări în speranța vindecării de la sine este cel mai scurt drum către agravarea problemelor articulare.
„Nu există beneficii în amânarea intervenției chirurgicale recomandate de medic și nici vindecare de la sine, ci doar riscuri. În cazul afecțiunilor ortopedice cărora medicul le-a găsit rezolvare prin chirurgie trebuie acționat cât mai repede, fără amânare. Orice zi în plus poate agrava leziunile existente, poate crea probleme noi, limitează mișcarea și calitatea vieții pentru pacient și, în timp, duce la artroză. Cu cât se amână tratamentul, efortul de zi cu zi este mai mare, iar distrucția articulațiilor este mai rapidă. Cu cât se acționează mai repede, cu atât dispar leziunile, iar viața își reia cursul firesc și calitativ de până în accidentare. Oamenii au tendința să aleagă varianta mai simplă pe moment, dar mai paguboasă pentru ei pe termen lung. Sfatul meu este să asculte sfatul medicului ortoped, pentru că el știe exact care este cea mai eficientă și bună variantă pentru fiecare pacient.”, conchide dr. Ion Bogdan Codorean, unul dintre cei mai experimentați și titrați medici ortopezi din România pe plan national și international.
