Din cuprinsul articolului
În contextul actualei pandemii, cercetătorii susțin că zincul este esențial în prevenirea și tratarea infecțiilor cu SARS-CoV-2.
Zincul este un micronutrient esențial pentru metabolismul uman care catalizează mai mult de 100 de enzime, facilitează plierea proteinelor și ajută la reglarea expresiei genelor.
Pacienții cu malnutriție, alcoolism, boli inflamatorii intestinale și sindroame de malabsorbție prezintă un risc crescut de deficit de zinc.
Zincul este al doilea oligoelement cel mai abundent distribuit în corp după fier. Se găsește și în anumite alimente, precum carnea de pasăre și de vită, fructele de mare și cereale.
Deficitul de zinc poate provoca o serie de probleme:
- întârzieri de creștere
- scăderea imunității
- diaree
- alopecie
- distrofia unghiilor
- hipoganidism la bărbați
Suplimentele cu zinc sunt folosite astăzi pentru prevenirea infecțiilor tractului respirator superior, degenerescență maculară și HIV. Ele pot fi utile și ca adjuvant în tratamentul diareii la copiii malnutriți, vindecarea rănilor.
Circa o treime din populația lumii suferă de deficit de zinc.
1,4% din decesele la nivel mondial sunt asociate cu lipsa de zinc, care afectează apărarea imunitară și crește riscul de infecții. În organismele cu deficit de zinc, lipsa acestui mineral antimicrobian compromite controlul bacteriilor.
Zincul ajută sistemul imunitar să combată bacteriile și virusurile prin faptul că stimulează producția de celule imune (celule albe de sânge și celule T) implicate în combaterea bolilor.
Este de asemenea necesar pentru producerea de proteine, ADN, pentru vindecarea rănilor, pentru gust și miros.
Rolul zincului în infecțiile respiratorii
Zincul are un rol important în imunitatea la infecțiile virale.
A demonstrat o eficiență ridicată în prevenirea infecțiilor la vârstnici. Studiile au arătat că zincul echilibrează răspunsurile imune și are o acțiune antivirală directă dovedită împotriva unor virusuri.
Acest metal modulează imunitatea mediată celulară și funcționează totodată ca agent antioxidant și antiinflamator.
Studiile au arătat că diferite forme de zinc (gluconat de zinc, acetat de zinc, sulfat de zinc) reduc severitatea și durata răcelii obișnuite.
Zincul are capacitatea de a împiedica replicarea virusului în interiorul celulelor.
Cea mai mare problemă este că zincul nu poate pătrunde ușor în pereții grași ai celulelor corpului. Acest lucru înseamnă că are o absorbție slabă în corp.
Legătura dintre zinc și coronavirus
Într-un studiu in vitro, administrarea zincul împreună cu un ionofor de zinc a inhibat coronavirusul SARS. În culturile de celule, a blocat replicarea virală în câteva minute.
Teoretic, utilizarea timpurie a acestei combinații ar putea reduce încărcătura virală și împiedica suprasolicitarea sistemului imunitar.
Administrarea de clorochină/hidroxiclorochină, quercetină și zinc ar putea fi un protocol eficient pentru reducerea morbidității și mortalității prin COVID-19, dat fiind că deficitul de zinc este întâlnit cu precădere la vârstnici, cardiaci, diabetici și bolnavi de plămâni.
Cercetările recente au arătat că bolnavii de COVID-19 au niveluri mai mici de zinc decât persoanele sănătoase.
Dovezi preliminare au arătat că pacienții cu COVID-19 care aveau niveluri de zinc mai mici de 50 cmg/dl la internare prezentau un risc de 2,3 ori mai mare de deces în spital decât cei cu niveluri de zinc de 50 mcg/dl sau peste. În cazul lor, incidența sindromului de detresă respiratorie acută și durata de spitalizare erau de asemenea mai mari.
O analiză retrospectivă pe 249 de pacienți cu COVID-19 internați într-un spital din Barcelona în perioada martie-aprilie 2020 a arătat că bolnavii cu niveluri scăzute de zinc aveau valori mai mari ale inflamației sistemice în perioada infecției active.
Totodată, aceștia erau mai predispuși la deces din cauza complicațiilor asociate cu COVID-19. Vârsta medie a pacienților era 63.
Pacienții cu deficit de zinc în general au rate mai mari de deces. 70% dintre aceștia dezvoltă complicații, comparativ cu procentul de 30% întâlnit la persoanele sănătoase.
