Dr. Maximilian Drăgan: Topul celor mai nocive alimente de post

Dr. Maximilian Drăgan: Topul celor mai nocive alimente de post
Dr. Maximilian Drăgan: Topul celor mai nocive alimente de post

Doctor în medicină veterinară, cu o experiență internațională vastă în domeniul siguranței alimentelor, Maximilian Drăgan spune că produsele de post nu sunt, în cele mai multe cazuri, alegeri bune. Ba, din contra, pot fi adevărate bombe pentru sănătate

Dana Lascu

Pentru mulți, postul, fie că e vorba de cel al Crăciunului, fie de cel al Paștelui, e treabă ușoară. Din simplul motiv că ne bazăm pe produsele așa-zise „de post” pe care le găsim cu generozitate în rafturile magazinelor. Însă, înainte de a alege această variantă ușoară, ar trebui să ne gândim bine la ce fel de efecte au astfel de produse asupra organismului. „Efectele benefice ale postului sunt descrise adesea de către persoane mult mai în măsură să aprecieze corect toate aspectele: religios, culinar, nutrițional, etc. Nu mă voi referi la niciunul dintre aceste aspecte, pentru mine, mai apropiat competențelor mele este să pot descrie riscul pe care îl crează consumul unor produse care desi sunt „de post” sunt de cele mai multe ori alegeri cel puțin nefericite”, spune dr. Maximilian Drăgan. În exclusivitate pentru Doctorul zilei, specialistul a realizat un top al produselor NOCIVE. Vi-l prezentăm integral.

LOCUL 1 – Pateul vegetal (indiferent de producător) „Conține elemente de natură vegetală preponderent soia, cu valoare nutrițională precară. Ca să de o oarecare palatabilitate (gust, aromă) produsului, cei ce-l fabrică adaugă un cocktail de E-uri cu care să-l țină adunat și o cantitate prea mare de sare pentru a fi consumat de categoriile de consumatori vulnerabile: seniorii și cei care au probleme cardiovasculare. Îl consider un subprodus care poluează spațiile comerciale pretinzând că este ceea ce nu e, adica PATE!”, spune dr. Maximilian Drăgan.

LOCUL 2 – Salamul vegetal (indiferent de producător) „Mai rău decât primul, pentru că oferă și variante afumate care, pe lângă atentatul la sănă- tate pe care îl generează subprodusele din con ținut, mai suferă și procedee de afumare sau adaos de arome de fum, care îi dublează poten- țialul toxic. Este tot un subprodus folosit pentru a păcăli consumatorul că poate astfel să înlocuiască veșnicul mezel „care nu trebuie să lipsească de pe masa românului”. Singurul fapt pozitiv în comparație cu pate-ul vegetal este că nu poluează mediul cu ambalaje metalice”, explică specialistul.

LOCUL 3 – Soia texturată „Produs rezultat în mare măsură din soia modificată genetic (majoritatea producției mondiale provine din culturi modificate genetic) are ca avantaje faptul că imită într-o oarecare măsură textura și consistența cărnii. Soia în multe din studiile existente în sursele clasice sau deschise de informare este incriminată ca fiind responsabilă de producerea de dezechilibre hormonale. Națiunile care o consumă în cantitate mare o prelucrează în tofu sau sos întotdeauna prin fermentare”, spune dr. Drăgan.

Dr. Maximilian Drăgan, carte de vizită

Este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Timișoara și are la activ numeroase stagii de calificare în domeniul managementului, reglementă- rii și controlului în sănătatea animalelor și siguranța alimentelor. A făcut parte din echipa care a pus bazele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din România, a sistemului legisativ care stă la baza funcționării acesteia, precum și la organizarea sistemului similar din Republica Moldova. În ultimii doi ani a fost Director General al Direcției de Control Oficial a ANSVSA și delegatul României la OIE (Organizația Mondială a Sănătății Animalelor). Este mebru al Colegiului Medicilor Veterinari din România, al Asociației Mondiale a Medicilor Veterinari și al Federației Veterinarior Europeni. Nu în ultimul rând, este m e m b r u fondator al Asociației Româ- ne despre Mâncare.

Opinia specialistului

Produsele care seamănă cu ceva și „arta” de a alege un pește proaspăt

„Progresul omenirii a adus în industria alimentară aceasta tendință de supra procesare dictată în primul rând de dorința de eficientizare și utilizare extinsă a unor substanțe chimice care nu s-au aflat nicicând în cămara omenirii și care au creat posibilitatea creșterii marjei de profit. Adesea mă întreb ce e cu toată fandoseala asta cu „produse ca” lapte de soia care este ca laptele natural, soia texturată precum carnea șamd. Nu pot însă să nu mă întreb ce s-a întâmplat cu fasolea, mazărea, năutul, lintea, hrișca, sfecla roșie, ridichiile negre șamd, produse de sezon cu incredibile calități nutriționale. Probabil că gândul bun și spiritul ne v-a face să regândim serios ce trebuie să punem în gură”, spune dr. Maximilian Drăgan..

Cum îți dai seama dacă peștele e proaspăt sau nu

„Postul Crăciunului are particularitățile lui, printre care și faptul că există mult mai multe dezlegări la pește, ceea ce bineînțeles duce la creșterea interesului consumatorului pentru pește. Fiind perioade scurte, stocurile create de comercianți nu se epuizează, ceea ce duce la menținerea la comercializare a peștilor învechiți, poate chiar alterați”, explică medicul veterinar. „Iată două elemente esențiale destul de greu de ascuns sau falsificat care indică gradul de prospețime al peștelui: a) Aspectul ochilor – dacă ochii sunt retrași în orbită, distruși, nu sunt bine evidențiați ca formă și cosistență atunci NU cumpăra! b) Consistența masei musculare trebuie să fie elastică, la apăsare degetul nu trebuie să străpungă musculatura, fibrele nu trebuie să fie friabile (să nu se rupă ușor). Mucusul de acoperire trebuie să fie clar și cu miros specific de pește. În rest, Doamne ajută!”

Dr. Maximilian Drăgan, carte de vizită

Este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Timișoara și are la activ numeroase stagii de calificare în domeniul managementului, reglementă- rii și controlului în sănătatea animalelor și siguranța alimentelor. A făcut parte din echipa care a pus bazele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din România, a sistemului legisativ care stă la baza funcționării acesteia, precum și la organizarea sistemului similar din Republica Moldova. În ultimii doi ani a fost Director General al Direcției de Control Oficial a ANSVSA și delegatul României la OIE (Organizația Mondială a Sănătății Animalelor). Este mebru al Colegiului Medicilor Veterinari din România, al Asociației Mondiale a Medicilor Veterinari și al Federației Veterinarior Europeni. Nu în ultimul rând, este m e m b r u fondator al Asociației Româ- ne despre Mâncare.

0 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox