Astmul este o afecțiune cronică în care căile respiratorii care transportă aerul către plămâni sunt inflamate și îngustate. Afecțiunea nu poate fi vindecată, însă poate să fie ținută sub control prin reducerea și prevenirea atacurilor de astm, numite și episoade.
Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), la nivel global 235 de milioane de persoane suferă de astm bronșic. În țara noastră, specialiștii de la Societatea Română de Pneumologie afirmă că aproximativ 1.000.000 de pacienți sunt diagnosticați cu astm, adică 6% din întreaga populație.
Astmul este cea mai frecventă boală cronică diagnosticată la copii. Acesta este unul dintre motivele pentru care incidența este mai mare la această categorie de vârstă: 55% dintre copiii diagnosticați cu astm au avut la un moment dat un atac, față de 49% dintre adulții cu aceeași afecțiune.
“Astmul este o afecțiune cronică legată în primul rând de inflamația la nivelul căilor aeriene. Un copil tratat corect poate avea o funcție ventilatorie mai bună decât a unui individ decondiționat. Tratamentul de bază îl constituie terapia cu administrare inhalatorie ”la locul faptei”, utilizând dispozitive (spray-uri) ușor de mânuit dar care necesită efectuarea unor pași corecți de administrare ce vor fi explicați în prealabil de medicul specialist. Tehnica de administrare va fi verificată periodic” a explicat pentru Doctorul Zilei doctorul Roxana Nemeș, președintele Secțiunii de Fiziopatologie Respiratorie a Societății Române de Pneumologie.
Boala provoacă respirație șuierătoare, senzație de strâmtorare la nivelul pieptului și pusee de tuse. Deși afecțiunea nu poate fi vindecată, aceasta poate fi ținută sub control prin reducerea și prevenirea atacurilor de astm. Gestionarea astmului implică, de regulă, evitarea declanșării astmului bronșic și luarea de medicamente pentru prevenirea sau tratarea simptomelor.
Cauza apariției astmului nu este pe deplin cunoscută, dar se crede că se datorează unei combinații de factori genetici și de mediu. Persoanele cu astm pot avea factori de risc genetici care îi fac mai sensibili la boală și anumiți factori de mediu, cum ar fi expunerea la alergeni sau anumite infecții virale în copilărie, pot crește riscul de apariție a bolii. De asemenea, există o serie de factori de risc care pot să fie controlabili.
Iată care sunt principalii factori de risc controlabili:
- fumatul: aproximativ jumătate dintre cazurile noi de astm apar la fumători;
- factorii de mediu: astmul ocupațional poate apărea ca o reacție la anumiți alergeni de la locul de muncă;
- praful: expunerea la praf este asociată cu un risc crescut de astm bronșic;
- gândacii: s-a demonstrat că oamenii care trăiesc în case infestate cu gândaci au de patru ori mai multe șanse să facă astm decât ceilalți;
- alți alergeni de casă: praf de casă, acarieni.
Astmul poate să fie controlabil
Dacă pacientul duce o viață normală, își ia tratamentul și evită factorii de risc, astmul este perfect controlabil.
“Un copil cu astm va crește sănătos dacă va face sport. Se vor evita, dacă este posibil, spațiile închise cu mult praf (sălile de sport neîngrijite corespunzător) și se va apela la cât mai mult sport în aer liber. Deoarece nu tot ce șuieră este astm, consultul la medicul specialist pediatru pneumolog este esențial pentru a evita administrarea intempestivă a unor terapii necorespunzătoare. Dar mai ales pentru instituirea la timp a unui diagnostic corect de astm bronșic, a inițierii tratamentului de fond și pentru menținerea unei funcții pulmonare normale”, a mai spus doctorul Roxana Nemeș.
