Din cuprinsul articolului
Mulți români nu știu că spitalele nu au dreptul să refuze accesul unui părinte lângă copilul bolnav, indiferent de secția în care este internat copilul. La fel, în cazul pacienților adulți aflați în stare terminală sau cu mobilitate extrem de redusă, un aparținător poate rămâne permanent în spital. Aceste drepturi nu sunt privilegii negociabile cu asistenta de gardă sau cu medicul șef de secție — sunt obligații legale, prevăzute clar în acte normative cu putere de lege.
Cadrul legal în vigoare este reprezentat de Ordinul Ministerului Sănătății nr. 3.670 din 6 decembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 1177 din 8 decembrie 2022, care a abrogat și înlocuit vechiul Ordin 1284/2012. Documentul stabilește programul de vizite în toate unitățile sanitare publice din România și detaliază, articol cu articol, excepțiile care garantează accesul permanent al familiei lângă pacienții vulnerabili.
Programul standard de vizite: ce prevede legea pentru orice pacient internat
Regula generală, valabilă pentru orice spital public din România, stabilește un program de vizite de minimum patru ore pe zi, în intervalul orar 10:00-20:00, de luni până vineri. Sâmbăta și duminica, accesul vizitatorilor trebuie asigurat pe o perioadă de minimum șase ore, tot în intervalul 9:00-20:00. Concret, fiecare spital decide exact orele din acest interval, însă nu poate stabili un program mai scurt decât minimul prevăzut de lege.
Accesul în salon este limitat la un singur vizitator per pacient. În saloanele cu cel mult trei paturi, pacienții sunt vizitați pe rând. În saloanele cu patru până la șase paturi, pot fi vizitați simultan maximum doi pacienți. Durata unei vizite este limitată la 30 de minute, cu excepția secțiilor de terapie intensivă, unde se aplică reguli speciale.
Un element relativ nou introdus prin ordinul din 2022 este sistemul de cod unic per pacient. La internare, spitalul atribuie fiecărui pacient un cod unic, comunicat aparținătorilor. Informațiile despre starea de sănătate furnizate telefonic sunt eliberate doar după confirmarea acestui cod — o măsură care protejează confidențialitatea pacientului, dar și rudele de situații în care informații eronate ar putea fi transmise unor persoane neautorizate.
Tot prin același ordin, spitalele au obligația de a-i informa pe aparținători, în maxim două ore de la internarea pacientului, despre secția și salonul unde este internat, numele medicului curant și numărul de telefon la care pot fi obținute informații despre evoluția stării de sănătate.
Copiii internați: dreptul la prezența permanentă a unui părinte
Cea mai clară și mai des ignorată prevedere legală vizează copiii. Conform Art. 6 din Ordinul 3.670/2022, în cazul copiilor cu vârsta de până la 14 ani, internați în orice secție sau compartiment al unității sanitare — cu excepția terapiei intensive —, prezența permanentă a unui aparținător este permisă dacă aceasta este solicitată. Legea nu condiționează acest drept de acordul medicului sau al asistentei, și nici nu îl limitează la mamă sau tată. Orice aparținător, inclusiv un tată care dorește să stea lângă copilul său internat, are dreptul recunoscut legal.
Pentru copiii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, prezența permanentă a unui aparținător este posibilă cu acordul șefului de secție sau al coordonatorului de compartiment. Deși există o marjă de decizie mai mare la nivelul personalului medical în acest caz, refuzul nejustificat al unui șef de secție poate fi contestat.
Situația devine mai complexă atunci când copilul este internat în secția de terapie intensivă. Accesul se face conform regulilor generale ATI, adică zilnic, în cel puțin două intervale orare de minimum o oră fiecare, între orele 10:00 și 20:00. Totuși, legea prevede o excepție importantă: la solicitarea aparținătorilor, în funcție de condițiile locale și cu aprobarea medicului șef de secție ATI, se poate permite prezența permanentă a unui aparținător în intervalul 20:00-7:00. Practic, dacă ziua există personal suficient, noaptea un părinte poate sta lângă copilul aflat la terapie intensivă.
Dreptul părinților de a rămâne cu copilul internat nu este doar o chestiune administrativă — are și o bază științifică bine documentată. Prezența unui părinte reduce anxietatea copilului spitalizat, îmbunătățește complianța la tratament și accelerează recuperarea, conform orientărilor Asociației Europene pentru Copii în Spital (EACH), adoptate și de instituțiile de sănătate din România.
Pacienții în stare terminală sau cu mobilitate redusă: vizite oricând, fără program
Poate cea mai puțin cunoscută prevedere a ordinului este cea referitoare la pacienții în stare terminală. Conform Art. 5 alin. (1) din Ordinul 3.670/2022, aparținătorii unui pacient în stare terminală au dreptul să îl viziteze zilnic, indiferent de oră, fără nicio restricție legată de programul afișat la intrarea în spital. Dacă condițiile din secție permit, un singur aparținător poate rămâne permanent lângă pacient, cu acordul medicului curant. Dacă nu există spațiu fizic suficient în salon, spitalul este obligat să asigure un spațiu de așteptare adecvat în apropierea secției.
Această prevedere se aplică tuturor secțiilor, cu excepția compartimentelor ATI, unde se aplică regulile specifice descrise mai sus. Singura condiție pusă de lege este acordul medicului curant — care trebuie să evalueze dacă prezența permanentă este compatibilă cu condițiile din secție, nu dacă este sau nu oportun să aprobe vizita.
O situație separată, dar cu același regim de acces, este cea a pacienților cu mobilitate redusă din cauza afecțiunii pentru care sunt internați. Conform Art. 5 alin. (2), pe orice secție, cu excepția ATI, accesul unui însoțitor permanent este permis cu acordul șefului de secție și cu respectarea măsurilor interne de prevenire a infecțiilor. Pacienții care nu se pot deplasa singuri la toaletă, nu își pot administra singuri medicamentele sau nu se pot îngriji fără ajutor intră în această categorie.
Regulile pentru secțiile de terapie intensivă: mai restrictive, dar bine definite
Secțiile ATI sunt, prin natura lor, cele mai reglementate din punct de vedere al accesului vizitatorilor. Conform Art. 3 din Ordinul 3.670/2022, vizitarea pacienților de terapie intensivă este permisă zilnic, cu cel puțin două intervale orare de minimum o oră, stabilite între orele 10:00 și 20:00. Vizita durează maximum 10 minute, cu posibilitate de prelungire la decizia medicului ATI.
Accesul este limitat la câte un vizitator per pacient în fiecare interval. Contactul fizic cu pacientul este permis doar cu acordul și sub supravegherea personalului medical, după dezinfecția prealabilă a mâinilor. Pe toată durata vizitei, vizitatorul trebuie însoțit de un angajat al secției.
Accesul vizitatorilor într-un salon de ATI poate fi suspendat temporar dacă se desfășoară manevre medicale care necesită prezența medicului și a asistentei. Spitalul are obligația de a prelungi intervalele de vizită pentru a compensa orice suspendare.
Ce au voie și ce nu au voie vizitatorii — inclusiv o interdicție adesea ignorată
Ordinul stabilește și obligațiile vizitatorilor. Aceștia trebuie să poarte echipamentul de protecție adaptat riscului secției respective — echipament asigurat gratuit de unitatea sanitară. Nu au acces în spital vizitatorii care prezintă semne de infecție acută sau se află sub influența alcoolului ori a substanțelor halucinogene.
Una dintre prevederile cel mai frecvent încălcate este cea de la Art. 9: este strict interzis vizitatorilor să filmeze sau să fotografieze pacientul fără acordul său expres. Această regulă protejează demnitatea pacienților și se aplică inclusiv rudelor apropiate.
De asemenea, conform Art. 8, este strict interzisă perceperea oricăror taxe pentru vizitarea pacienților în unitățile sanitare publice. Singura excepție o reprezintă taxele de parcare. Dacă un spital condiționează accesul vizitatorilor de plata unor sume de bani — sub orice formă —, acesta încalcă legea.
Ce se întâmplă dacă spitalul refuză să respecte legea
Nerespectarea prevederilor Ordinului 3.670/2022 constituie, conform Art. 10, cauză de încetare a contractului de management al spitalului, în temeiul art. 184 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Practic, dacă managerul unui spital ignoră în mod sistematic drepturile pacienților și ale vizitatorilor prevăzute de acest ordin, riscă să piardă contractul de conducere.
Pe lângă ordinul privind vizitele, Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului prevede la Art. 37 că nerespectarea drepturilor pacientului de către personalul medico-sanitar atrage răspunderea disciplinară, contravențională sau penală, după caz. Pacienții sau aparținătorii care se confruntă cu un refuz nejustificat pot depune o sesizare la Direcția de Sănătate Publică județeană sau la Consiliul de Etică al unității sanitare, structuri obligate să analizeze și să răspundă plângerilor.
Asociațiile de pacienți reprezintă un alt canal de sprijin. Organizații precum Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) sau Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) oferă consiliere juridică gratuită și pot interveni în situații în care drepturile pacienților sunt sistematic ignorate.
Cazarea însoțitorului: cine suportă cheltuielile
Dreptul de a rămâne alături de copilul bolnav nu implică automat cazarea gratuită a părintelui. Costurile de spitalizare pentru însoțitor variază în funcție de situație. Conform reglementărilor în vigoare, spitalele, din sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate, suportă costul serviciilor hoteliere standard pentru însoțitorii copiilor bolnavi cu vârsta de până la trei ani, precum și pentru însoțitorii persoanelor cu handicap grav sau accentuat.
Pentru copiii cu vârste mai mari de trei ani, costul cazării aparținătorului este, în general, suportat de familie sau negociat direct cu spitalul, în funcție de regulamentul intern al acestuia. Tariful diferă de la un spital la altul și nu este reglementat uniform la nivel național pentru această categorie.
Cum îți exerciți drepturile în practică
Când accesul îți este refuzat fără un motiv medical clar, primul pas este să ceri în scris motivul refuzului și să precizezi că ești informat cu privire la prevederile Ordinului MS nr. 3.670/2022. În cele mai multe cazuri, menționarea actului normativ rezolvă situația pe loc.
Dacă refuzul persistă, sesizarea poate fi adresată șefului de secție, directorului medical al spitalului sau Consiliului de Etică. Sesizările externe pot fi îndreptate către Direcția de Sănătate Publică județeană sau, în cazuri grave, către Ministerul Sănătății, care publică anual rapoarte privind respectarea drepturilor pacienților, conform Art. 38 din Legea 46/2003.
Programul de vizite trebuie afișat la toate intrările în unitatea sanitară și pe site-ul spitalului, conform Art. 7 din Ordinul 3.670/2022. Absența acestui afișaj constituie, în sine, o încălcare a obligațiilor legale ale managementului spitalului.
