Sari la conținut

Dupa aproape 200 de ani, s-a aflat ce boli a avut Beethoven. Ce au descoperit oamenii de ştiinţă din câteva şuviţe din părul celebrului compozitor

Sursă foto: arhiva Doctorul Zilei
Marele compozitor Beethoven a murit la 26 martie 1827, la Viena, la doar 56 de ani

Celebrul compozitor Ludwig van Beethoven a cerut înainte să moară, în martie 1827, ca afecţiunile de care suferea să fie studiate şi făcute cunoscute publicului. „Pe cât posibil, vreau cel puţin ca lumea să se împace cu mine după moartea mea”, a spus muzicianul.

Cercetătorii au analizat ADN-ul lui Beethoven din câteva şuviţe de păr, care s-au păstrat până azi. Pentru prima dată, geneticienii au secvenţiat genomul compozitorului, relatează CNN.

Studiul care detaliază descoperirile geneticienilor a fost publicat miercuri în revista Current Biology. „Scopul nostru principal a fost de a face lumină asupra problemelor de sănătate ale lui Beethoven, printre care se numără, după cum se ştie, pierderea progresivă a auzului, care a început la jumătatea sau la sfârşitul anilor 1820 şi care a dus în cele din urmă la surditate funcţională în 1818”, a declarat coautorul studiului, Johannes Krause, profesor la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Leipzig, Germania.

Cinci mostre din părul lui Beethoven i-au ajutat pe oamenii de ştiinţă să descopere informaţii despre istoricul familiei, problemele cronice de sănătate ale compozitorului şi ceea ce ar fi putut contribui la moartea sa care a survenit la vârsta de 56 de ani.

Bolile lui Beethoven

Pe lângă pierderea auzului, celebrul compozitor clasic a avut afecţiuni gastrointestinale recurente de-a lungul vieţii sale, precum şi o boală hepatică severă.

Beethoven le-a scris o scrisoare fraţilor săi în 1802 în care le cerea ca medicul său, Johann Adam Schmidt, să determine şi să împărtăşească natura „bolii” sale după ce va muri. Potrivit sursei citate de News.ro, scrisoarea este cunoscută sub numele de Testamentul de la Heiligenstadt. Însă Beethoven i-a supravieţuit medicului său preferat. Compozitorul a trăit încă 18 ani după ce doctorul său a murit.

După moartea compozitorului, într-un compartiment ascuns al biroului său a fost descoperit un testament. În scrisoare, Beethoven dezvăluie cât de deznădăjduit se simţea în calitate de compozitor care se lupta cu pierderea auzului. Totuşi, munca sa a fost cea care l-a împiedicat să se sinucidă. El a spus că nu a vrut să plece înainte să fi produs toate lucrările pe care simţea nevoia să le compună.

De la moartea sa, lumea s-a tot întrebat ce l-a afectat pe Beethoven şi care a fost adevărata cauză a morţii sale. În ultimii şapte ani din viaţa sa, compozitorul a suferit cel puţin două atacuri de icter, asociate cu o boală de ficat, ceea ce a dus la convingerea generală că a murit de ciroză.

De atunci, biografii medicali au răscolit scrisorile şi jurnalele lui Beethoven, au studiat autopsia sa, buletinele medicilor săi şi chiar notele consemnate atunci când trupul său a fost exhumat de două ori, în 1863 şi 1888, în speranţa de a reconstitui istoricul său medical complicat.

Cauza decesului celebrului compozitor

Însă cercetătorii din spatele noului studiu au făcut un pas mai departe, în urmă cu opt ani, când şi-au propus să facă o analiză genetică a părului lui Beethoven. Mostrele pe care le-au folosit erau bucle din părul său tăiate în cei şapte ani care au precedat moartea sa.

Echipa a început prin a analiza un total de opt mostre de păr din colecţii publice şi private din Marea Britanie, Europa şi SUA. În timpul activităţii de autentificare, au descoperit că două şuviţe nu proveneau, de fapt, deloc de la Beethoven, în timp ce o altă mostră era prea deteriorată pentru a fi analizată.

Lucrările anterioare care sugerau că Beethoven ar fi fost otrăvit cu plumb s-au bazat pe o mostră de păr care nu-i aparţinea – una care, în schimb, ar fi aparţinut unei femei, au descoperit geneticienii.

Însă cinci dintre mostre provin toate de la acelaşi bărbat european şi se potrivesc cu strămoşii săi germani. Beethoven îi înmânase el însuşi una dintre şuviţe pianistului Anton Halm în aprilie 1826, spunând „Das sind meine Haare!”. („Acesta este părul meu!”)

Ce a relevat analiza genetică a compozitorului

Analiza genetică a depistat indicii ascunse în ADN-ul compozitorului care ar putea adăuga un context la problemele sale de sănătate. „Nu am reuşit să găsim o cauză definitivă pentru surditatea lui Beethoven sau pentru problemele sale gastrointestinale”, a declarat profesorul Krause. „Cu toate acestea, am descoperit o serie de factori de risc genetic semnificativi pentru bolile hepatice”, a adăugat el.

„Am găsit, de asemenea, dovezi ale unei infecţii cu virusul hepatitei B cel târziu în lunile dinaintea ultimei afecţiuni a compozitorului. Acestea au contribuit probabil la moartea sa”, a explicat Krause.

Datele genetice ale lui Beethoven i-au ajutat, de asemenea, pe cercetători să excludă alte cauze potenţiale ale afecţiunilor sale, cum ar fi boala celiacă, o afecţiune autoimună, intoleranţa la lactoză sau sindromul colonului iritabil.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si:

Doctorul zilei whatsapp channel