Din cuprinsul articolului
În luna martie se așteaptă ca Tribunalul din Bruxelles să dea un prim verdict în procesul deschis de gigantul farmaceutic Pfizer împotriva statului român, după ce autoritățile de la București au refuzat să mai primească și să mai plătească aproape 29 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19.
Între timp, Albert Bourla, CEO-ul Pfizer se reprofilează, după ce compania a jucat un rol central în dezvoltarea primului vaccin COVID-19 în timpul pandemiei. Acesta susține că îți va concentra atenția pe o provocare și mai complexă: combaterea cancerului. În prezent, gigantul farmaceutic direcționează peste 40% din bugetul anual de cercetare și dezvoltare către oncologie.
Investiții masive după tunul dat în pandemie
Pfizer a reinvestit profiturile obținute în perioada pandemiei, direcționând aproximativ 23 de miliarde de dolari în 2023 către noi oportunități de dezvoltare, menite să asigure viitorul companiei, conform România TV.
În cadrul podcastului video Titans and Disruptors of Industry al revistei Fortune, Bourla a vorbit atât despre succesele din pandemie, cât și despre provocările actuale ale companiei.
El a descris anul 2023 drept o perioadă foarte dificilă și a adăugat că, în opinia sa, „câștigătorii în viață sunt diferențiați de pierzători, deoarece câștigătorii nu cad niciodată. Câștigătorii se ridică întotdeauna din nou”.
Profit de 100 de miliarde de dolari din vaccinurile anti-COVID
Schimbarea de strategie este alimentată și de nevoile financiare. Deși pandemia a propulsat Pfizer la venituri record — aproximativ 100 de miliarde de dolari în vânzări, dintre care 56 de miliarde au provenit din produse legate de COVID în 2022 — declinul a fost rapid. În 2023, veniturile asociate COVID au coborât la circa 12 miliarde de dolari, afectând semnificativ evoluția acțiunilor.
În același timp, compania se pregătește pentru o „prăpastie a brevetelor” începând cu 2026, când mai multe medicamente profitabile își vor pierde exclusivitatea. Pentru a traversa această perioadă, Bourla mizează pe inovația științifică, nu pe extinderea în zona produselor de larg consum — o direcție începută încă dinaintea pandemiei.
Cancerul a devenit punctul focal al planurilor Pfizer. Bourla a confirmat că peste 40% din bugetul anual de cercetare și dezvoltare este orientat acum către oncologie, obiectivul fiind nu doar tratamentul, ci îmbunătățirea semnificativă a ratelor de supraviețuire.
„Am avut trei sau patru studii… în ultimii doi ani în care am reușit să dublăm rata de supraviețuire în cazul cancerelor masive, al cancerului de vezică urinară și al cancerului de prostată”, a spus el, menționând progrese și în cazul cancerului colorectal.
Totuși, Bourla a subliniat că rezultatele din oncologie nu vor avea caracterul brusc al lansării vaccinului anti-COVID. „Nu va fi la fel de dramatic ca în cazul Covid”, a explicat el, arătând că lupta cu cancerul este una de durată. În opinia sa, „îmbunătățirile vor fi incrementale”, dar direcția este clară: un viitor în care multe tipuri de cancer vor putea fi vindecate sau gestionate asemenea bolilor cronice, precum diabetul.
Rolul inteligenței artificiale
Tehnologia este un accelerator-cheie în această strategie. Bourla a explicat că inteligența artificială și învățarea automată au redus timpul de dezvoltare pentru tratamentul COVID Paxlovid de la patru ani la doar patru luni.
Prin utilizarea computerelor pentru proiectarea moleculelor, în locul dependenței exclusive de testele clasice de laborator, Pfizer a reușit să sintetizeze mai puțini candidați, dar cu rate de succes mai ridicate.
Mesajul transmis echipei a fost direct: „Trebuie să folosiți ingeniozitatea. Nu încercați să mă convingeți de ce nu puteți, nu încercați să mă convingeți de ce nu puteți realiza. Încercați să găsiți modalități de a face să se întâmple.”
Potrivit lui Bourla, în momentul în care angajații înțeleg seriozitatea obiectivului, energia se mută de la justificări la soluții concrete, iar obstacolele încep să fie depășite.
