Din cuprinsul articolului
Aspirina în doză mică, administrată zilnic, nu reduce riscul de cancer la persoanele de peste 70 de ani și este asociată cu un risc mai mare de deces prin cancer.
Concluzia vine din cea mai amplă analiză pe termen lung realizată până acum în rândul vârstnicilor, bazată pe datele studiului ASPREE și publicată în JAMA Oncology. Rezultatele contrazic ipoteza potrivit căreia beneficiile anticancer ale aspirinei, observate la adulții mai tineri, s-ar extinde și la vârste înaintate.
Ce a urmărit studiul
Cercetarea pornește de la o întrebare deschisă de ani buni în medicină preventivă: dacă aspirina poate oferi o protecție „întârziată” împotriva cancerului, apărută abia după mai mulți ani de administrare. La adulții de vârstă mijlocie, unele studii au sugerat un astfel de efect, mai ales pentru cancerul colorectal. Noile date arată însă că, după 70 de ani, această ipoteză nu se confirmă.
Analiza reunește perioada de tratament randomizat din studiul ASPREE cu urmărirea observațională ulterioară (ASPREE-XT), totalizând o mediană de 8,6 ani de monitorizare.
Cine a participat
Între 2010 și 2014, peste 19.000 de persoane din Australia și SUA, fără boală cardiovasculară, demență sau dizabilități majore, au fost repartizate aleatoriu să primească fie aspirină 100 mg/zi, fie placebo. Vârsta minimă a fost de 70 de ani (65 de ani pentru participanții de culoare sau hispanici din SUA).
Rezultatele-cheie
Pe parcursul întregii perioade de urmărire:
-
nu a fost observată nicio reducere semnificativă a incidenței cancerului la cei care au luat aspirină;
-
riscul de deces prin cancer a fost mai mare în grupul care a primit aspirină în perioada de tratament activ;
-
diferența de mortalitate a fost determinată de decesele survenite în timpul administrării aspirinei, nu după întreruperea acesteia;
-
nu a apărut niciun „efect de moștenire” tardiv, așa cum s-a văzut în studii cu participanți mai tineri.
Autorii subliniază că aceste rezultate se mențin și după analize suplimentare pe subgrupuri, fără a identifica o categorie clară de vârstnici care să beneficieze oncologic de aspirină.
De ce aspirina pare să funcționeze diferit la vârste înaintate
Explicația probabilă ține de biologia îmbătrânirii. Odată cu vârsta apar:
-
imunosenescența, scăderea eficienței răspunsului imun;
-
inflamația cronică de grad mic, care modifică modul în care organismul răspunde la medicamente antiinflamatoare;
-
un profil diferit al cancerelor diagnosticate tardiv, mai puțin influențabile de factorii preventivi activi la vârste mai tinere.
Pe scurt, ceea ce poate reduce riscul de cancer la 50–60 de ani nu are același efect la 70–80 de ani.
Ce spun experții
„Efectele aspirinei depind de momentul în care este începută. Beneficiile observate la persoane mai tinere nu se traduc automat în avantaje pentru adulții vârstnici”, explică oncologi și epidemiologi implicați în analiza rezultatelor.
Unii merg mai departe și afirmă că ideea aspirinei ca instrument de prevenție primară la vârstnici ar trebui abandonată.
Impact asupra practicii medicale
Concluziile întăresc recomandările deja existente. În 2022, US Preventive Services Task Force a recomandat să nu se inițieze aspirina pentru prevenție primară la adulții de 60 de ani și peste. Noile date adaugă un argument solid: pentru prevenția cancerului, beneficiile nu doar că lipsesc, dar pot fi depășite de riscuri.
Asta nu înseamnă că aspirina dispare din medicină. Utilitatea ei rămâne clară în situații acute, precum sindromul coronarian acut, sau în anumite indicații secundare, stabilite individual de medic.
Ce ar trebui să știe pacienții
-
Aspirina nu ar trebui începută după 70 de ani cu scopul de a preveni cancerul.
-
Decizia de a lua aspirină trebuie discutată cu medicul, ținând cont de riscul cardiovascular, de riscul de sângerare și de alte afecțiuni, inclusiv digestive.
-
Prevenția cancerului la vârste înaintate se bazează mai degrabă pe screening adecvat, controlul bolilor cronice și menținerea unei stări funcționale bune, nu pe medicamente „universale”.
