Din cuprinsul articolului
Durerea cardiacă. Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel global, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii. În acest context, lupta împotriva lor sa devină o prioritate globală.
Din fericire, 80% dintre aceste decese pot fi prevenite printr-o conștientizare adecvată, alegeri sănătoase de viață și asistență medicală când este nevoie.
De Ziua Mondiala a Inimii, marcată pe 29 septembrie a fiecărui an, oamenii sunt încurajați să conștientizeze importanța prevenției și să facă alegeri sănătoase pentru inimă.
Durerea cardiacă e ca o apăsare sau ca o senzație de pumnal
Doctor Elena Nechifor, medic primar chirurgie cardiovasculară la Spitalul Clinic SANADOR, a explicat care este momentul care ar trebui să-i trimită pe oameni la medic.
Acumularea de grăsimi și colesterol pe pereții arterelor reduce fluxul de sânge către mușchiul inimii, ceea ce poate provoca fenomenul de ischemie tranzitorie. Iar simptomul principal pentru acest fenomen este durerea.
„Inima doare, și într-un fel este bine că doare, pentru că ne avertizează asupra unei disfuncții a mușchiului miocardic. În stadiile avansate ale bolii, când placa de aterom (n.r. – acumularea de grăsimi și colesterol pe pereții arterelor) reduce considerabil lumenul vasului, fluxul de sânge care hrănește mușchiul inimii scade, în special în timpul efortului fizic.
Acest fenomen provoacă ischemie tranzitorie, adică o lipsă temporară de sânge și oxigen la nivelul miocardului, ceea ce se manifestă prin durere. Durerea este resimțită cel mai frecvent în zona pieptului, iar pacienții o descriu adesea ca o apăsare sau ca o senzație de pumnal.
Este important de menționat că, dacă pacientul arată cu degetul un punct specific, acea durere este, de obicei, asociată cu probleme pleurale sau intercostale, nu cu afecțiuni cardiace. În cazul durerii cardiace, aceasta este resimțită mai difuz și este descrisă ca o apăsare puternică.
Durerea poate fi resimțită la baza gâtului, poate iradia în brațul stâng, în spate, între omoplați, sau chiar în regiunea epigastrică, în zona stomacului.”, a declarat dr. Elena Nechifor, potrivit Adevărul.
Simptome care pot fi confundate ușor cu un disconfort gastric
Simptomele care anunță afecțiuni cardiace pot fi confundate adesea cu semnele unor boli gastrointestinale.
„De multe ori, pacienții confundă simptomele date de afecțiunile cardiace cu cele ale unor probleme gastrointestinale și se adresează unui gastroenterolog, suspectând ulcer sau gastrită, când, de fapt, suferă de ischemie cauzată de o leziune a coronarei.
(…) Durerea epigastrică este frecvent asociată cu simptome precum greață, vărsături, senzație de arsură esofagiană sau dispepsie (n.r. – disconfort digestiv).
Pacienții simt un disconfort gastric general, care poate fi ușor confundat cu afecțiuni ale stomacului, dar în realitate poate fi vorba de o ischemie miocardică”, a explicat dr. Elena Nechifor.
Investigații cardiologice esențiale în diagnosticul bolilor cardiovasculare
Odată ajuns în cabinetul cardiologului, după anamneză, se trece la investigații specifice. Există electrocardiograma (EKG) și ecografia cardiacă, care pot indica tulburări ischemice în anumite zone ale inimii.
„Pe baza acestor investigații putem contura un diagnostic de suferință ischemică miocardică. Dacă ecografia cardiacă arată că anumite porțiuni ale mușchiului cardiac nu mai sunt bine perfuzate și prezintă hipocontractilitate, recomandăm investigații suplimentare pentru a detecta leziunile coronariene”, a mai spus dr. Nechifor.
Următorul pas este coronarografia, o procedură invazivă în care se injectează o substanță de contrast în arterele coronare. Substanța de contrast evidențiază locul unde placa de aterom îngustează vasul; dacă vasul este complet blocat, curgerea substanței de contrast se oprește.
Alternativ, se poate realiza un angio-CT coronarian, o metodă imagistică non-invazivă cu o bună specificitate.
