Teoria conform căreia gândurile negative ne șubrezesc la propriu starea de sănătate este văzută drept o născocire de către pacienții români, însă are o bază științifică.
Psihosomatica descrie legătura dintre dezechilibrele emoționale și afecţiunile fizice. Așa se face că stresul, anxietatea sau furia, nu doar că tulbură sufletul, ci și trupul, dând naștere la afecțiuni ale inimii, acne, probleme digestive ori genitale. Vestea bună este că procesul poate fi reversat printr-o gândire cât mai optimistă.
Concret, organismul aflat multă vreme sub imperiul emoțiilor negative, eliberează o serie de substanțe chimice în exces, precum adrenalină sau cortizon (hormonal stresului), declanșând astfel un adevărat mecanism de autodistrugere. „Substanțele bune„, endorfinele (moleculele fericirii) și oxitocina sunt drastic reduse, iar primele care au de suferit sunt organele interne.
Măcinarea excesivă duce la hiperaciditate
Stomacul, spre exemplu, reacționează atunci când avem probleme cu banii.
“Hiperaciditatea gastrică este expresia unei ,,măcinari” mentale excesive în raport cu resursele financiare. Pe termen lung, duce la gastrită sau la ulcer. Medicina alopata face des legătura dintre ulcer și stresul profesional, teama de <<ziua de mâine>>”, explică Monica Burcea, psihoterapeut și fondator al Centrul de Terapie prin Râs Mandarin din Capitală.
Pe de altă parte, afecțiunile duodenului, “vecinul” stomacului responsabil de sucurile digestive, semnifică graba. “Apar atunci când din stomac sunt evacuate prea repede alimente, eventual împreună cu suc gastric. Trădează incapacitatea de a ne bucura de experiențe mici, precum momentul mesei”, mai arată psihoterapeutul.
O altă problemă des întâlnită este constipația, cele mai afectate fiind persoanele care au nevoie de validarea celorlalți, dar și cele obsedate de control.
Bolile ficatului sunt însă rezervate pacienților veșnic nemulțumiți de propria persoană.
Furioşii riscă boli de ficat
“Ficatul este „uzina” corpului nostru, el transformă principiul alimentar în energie. Dezamăgirile, decepțiile, nemulțumirea de sine și furia la adresa propriei persoane sunt principalii dușmani ai acestuia”, face lumină expertul Monica Burcea.
Persoanele bătăioase, care nu se lasă doborâte cu una cu două de problemele cotidiene, experimentează adesea hipertensiune arterială, în vreme ce hipotensivii sunt oameni care au nevoie constantă de afecțiune și echilibru în viața lor. În ceea ce privește tulburările din sfera genitală, arată specialistul, acestea reflectă diverse blocaje sau neacceptari în raport cu activitatea sexuală.
Pielea, părul şi emoţiile negative
Urmele gândurilor și emoțiilor negative sunt vizibile și la suprafață. “Pielea și sistemul respirator sunt liniile de graniță ale corpului. Prin intermediul acestora venim în contact cu mediul inconjurator. Când mediul este perceput ca fiind neprietenos, organismul crește bariera de protecție a mucoaselor: nas înfundat, hipersecreție de mucus, strănut. Nu întamplator, răcelile sau virozele respiratorii apar în momente de consum afectiv”, arată psihoterapeutul.
Mai mult, părul are legătură cu puterea pe care o exprimăm la exterior. Atunci când cade mai mult, persoana simte că-i slăbesc puterile din cauza activităților solicitante, dar îi vine greu să-și accepte condiția. În schimb când părul se îngrașă, e semnul dorinței de a ne eschiva de la sarcini grele și mesajul organismului că are nevoie de odihnă.
Coincidență sau nu, nesiguranța de sine se oglindește în pielea feței. De aceea adolescenții duc o luptă acerbă cu acneea, pentru că sunt la vârsta la care au o stimă de sine scăzută și se tem să fie judecați de ceilalți. Până și fricile copiilor ies la suprafață sub forma unor afecțiuni. „Copiii bătuti, agresați, certați violent vor prezenta micțiuni (urinat) nocturne. Acestea sunt expresia cea mai evidentă a fricii pe care o are față de cineva sau ceva. Când se prelungește la vârste mai mari, este dovada fricii pe care o are copilul de agresivitate, cel mai probabil parentală”, spune psihoteraputul Monica Burcea.
Potrivit acesteia, soluțiile vin atât pe cale medicamentoasă, cât și prin schimbarea modelului de gândire:“ Medicamentele tratează efectul, psihosomatica ne ajută să eliminăm cauzele. Este însă indicat ca dincolo de tratamentul medicamentos să înțelegem și mesajul pe care organismul îl transmite. Cercetarile arată că oamenii optimiști, încrezători, care nu își pierd speranța, se vindecă mai repede și sunt mai puțin predispuși afecțiunilor de orice natură”
