Din cuprinsul articolului
Reacție oficială după incidentul aeronavei HiSky. Ministrul Sănătății respinge acuzațiile de panică și explică de ce activarea celulei de criză și pregătirea spitalelor au fost măsuri de prevenție, nu alarmism.
Ministrul Sănătății respinge acuzațiile că a generat panică
Incidentul aeronavei HiSky, care a declarat urgență după activarea unui senzor de presurizare și a revenit pe Aeroportul Otopeni, a declanșat nu doar un protocol de intervenție, ci și un val de reacții publice.
În centrul controversei s-a aflat ministrul Sănătății, acuzat că ar fi amplificat tensiunea publică prin comunicarea situației și activarea sistemului medical în regim de alertă.
În replică, oficialul a transmis o reacție fermă, susținând că măsurile luate au fost unele de prevenție și responsabilitate, nu de panică.
Contextul incidentului: alertă tehnică și proceduri standard de siguranță
Duminică, 22 februarie, aeronava companiei HiSky, cu aproximativ 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului la bord, a semnalat o problemă la sistemul de presurizare la scurt timp după decolare, pe ruta București – Hurghada. Comandantul a decis revenirea la Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, conform procedurilor de siguranță.
Pentru a ateriza în condiții optime, avionul a survolat zona pentru consumul combustibilului, manevră standard în astfel de situații tehnice. În cele din urmă, aeronava a aterizat în siguranță, fără victime sau persoane care să necesite îngrijiri medicale.
De ce a fost activată celula de criză la Ministerul Sănătății
Ministrul Sănătății a convocat o celulă de criză și a pus în alertă principalele spitale de urgență din București, explicând că rolul sistemului medical este să fie pregătit înainte de apariția unor eventuale consecințe medicale.
Potrivit declarațiilor oficiale, măsura a fost luată pentru coordonare rapidă în cazul unui scenariu negativ, inclusiv situații precum hipoxie, atacuri de panică sau alte urgențe medicale care pot apărea după o depresurizare.
Această mobilizare a inclus spitale de urgență, ambulanțe și structuri SMURD, menținute în stare de alertă preventivă până la aterizarea aeronavei.
Mesajul ministrului Sănătății: „A spune că am creat panică este absurd”
După ce a fost acuzat că a generat panică prin comunicările publice, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis public un mesaj tranșant, susținând că informarea și transparența nu trebuie confundate cu alarmismul.
„Văd că lucrurile se încing și apar tot felul de comentarii: că de ce am reacționat, că de ce am vorbit, că de ce nu am așteptat. Sǎ aștept ce?
Haideți să lămurim un lucru simplu: ce ne dorim, de fapt? Să fim pregătiți atunci când apare o potențială situație de criză? Sau să stăm liniștiți și să fim, din nou, surprinși?”
Oficialul a subliniat că responsabilitatea instituțională înseamnă pregătire anticipată, nu reacție întârziată, mai ales într-un posibil scenariu cu victime multiple. În opinia sa, sistemul medical trebuie organizat din timp, deoarece eventualele victime nu pot fi tratate pe pistă, ci în spitale deja supraaglomerate.
De asemenea, el a explicat că activarea mecanismelor de prevenție a fost o măsură logică și necesară, nu un gest menit să creeze panică în rândul populației.
„Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav. Rolul meu este să fiu pregătit înainte.
Într-un scenariu negativ, vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale. Spitale care, în acest moment, funcționează cu un grad de ocupare de peste 90%. Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație.”
Prevenție vs. panică: o dezbatere publică inevitabilă
Incidentul a redeschis discuția despre modul în care autoritățile comunică situațiile de risc. Pe de o parte, unii critici au considerat că informarea publică rapidă ar fi amplificat anxietatea. Pe de altă parte, specialiștii subliniază că transparența și coordonarea instituțională sunt esențiale în gestionarea situațiilor cu potențial de criză.
Ministrul a precizat că nu este prima situație de acest tip și că astfel de incidente aeronautice sunt gestionate prin proceduri clare, inclusiv pregătirea spitalelor și coordonarea cu structurile de urgență.
„A spune că am creat panică pentru că am informat public și am pus sistemul în alertă este complet absurd. Informarea înseamnă transparență. Iar transparența, într-o situație potențial critică, înseamnă încredere.
Imaginați-vă, însă, scenariul invers: 20–30 de pacienți ajung simultan la spitale și noi nu suntem pregătiți. Atunci ce am fi spus?
Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica. Pentru că prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații.
Este dezamăgitor ca, atunci când îți faci treaba la timp, să fii acuzat că ți-ai făcut treaba.”
Gestionare preventivă, nu alarmism instituțional
Finalul incidentului, fără victime și cu o aterizare sigură, confirmă eficiența procedurilor activate preventiv. Controversa privind „panica” generată rămâne însă un exemplu relevant despre presiunea comunicării publice în situații de criză.
Reacția fermă a ministrului Sănătății indică o poziție clară: într-un context potențial critic, prevenția, transparența și coordonarea rapidă sunt instrumente esențiale ale responsabilității instituționale, nu motive de alarmism.
