Deşi pare surprinzător, efectele secundare ale medicamentelor nu sunt întotdeuna negative. În anumite cazuri, pastilele aduc beneficii nebănuite.
1. Vaccinul antigripal ţine la distanţă bolile de inimă şi previne accidentul vascular
Vaccinarea împotriva gripei sezoniere protejează şi împotriva infarctului miocardic, conform unui nou studiu publicat în Canada. Conform rezultatelor acestui studiu, persoanele care au făcutun vaccin antigripal au un risc cu 50% mai mic de a suferi un atac de cord, iar în cazul în care totuşi suferă un infarct, prezintă un risc cu 40% mai mic să moară din cauza aceasta, în comparaţie cu persoanele care nu se vaccinează.
Rezultatele studiului indică faptul că „este posibil ca vaccinul antigripal să fie de fapt un vaccin pentru inimă”. Experţii explică această relaţie prin reducerea inflamaţiei din organism. Atunci când cineva se îmbolnăveşte de gripă, creşte nivelul substanţelor inflamatorii din sânge, pentru a lupta împotriva infecţiei, iar inflamaţia vaselor de sînge poate declanşa crize coronariene. Aceasta deoarece plăcile de colesterol devin instabile, ducând la formarea cheagurilor de sînge. Cheagurile, la rîndul lor blochează fluxul sanguin din artere, provocând un infarct miocardic, dacă arterele duc la inimă, sau un accident cerebral, dacă aceste artere ajung la creier.
2. Statinele folosite pentru scăderea colesterolului ar putea conduce către tratamente mai eficiente împotriva cancerului
Un studiu din 2012 publicat în New England journal of Medicine a scos la iveală că pacienţii bolnavi de cancer care utilizează statine au un risc cu 15 procente mai mic de a muri din cauza bolii. Prin reducerea nivelului de colesterol, statinele împiedică răspândirea cancerului. ,,Un nivel scăzut de colesterol poate inhiba creşterea rapidă a celulelor canceroase”, a spus Stig E. Bojesen, autorul studiului.
3. Metforminul folosit de diabetici reduce riscul dezvoltării cancerului la sân
O analiză a mai multor studii care a fost publicată în jurnalul Breast Cancer Research and Treatment a scos la iveală că femeile care au luat metformin timp de trei ani şi-au redus cu o pătrime riscul dezvoltării unei forme agresive de cancer mamar.
4. Aspirina este recunoscută pentru numeroasele sale beneficii: atenuează durerea, previne atacurile de cord şi poate chiar să prevină mai multe tipuri de cancer. Un nou studiu efectuat de specialiştii de la Universitatea Stanford s-a concentrat asupra rolului pe care aspirina îl joacă în prevenirea melanomului malign, o formă de cancer de piele.
Cercetarea a identificat o legătură semnificativă între folosirea frecventă a aspirinei şi reducerea riscului de a suferi de melanom malign. Persoanele care consumau frecvent aspirină aveau şanse mult mai mici de a dezvolta această formă de cancer.
5. Viagra, bună şi la slăbit
Datorită proprietăţii sale de a topi celulele albe de grăsime, Viagra poate să vă scape cu succes de kilogramele în plus.
Pe lângă faptul că rezolvă problemele bărbaţilor în dormitor, pilula albastră mai are un efect neaşteptat: poate topi grăsimea abdominală.
Cercetătorii au descoperit că viagra transformă grăsimea albă în grăsime brună, luptând împotriva obezităţii şi a complicaţiilor asociate.
,,Nu doar că minimizează disfuncţiile erectile, dar poate reduce şi riscul creşterii excesive în greutate”, explică profesorul Alexander Pfeifer, de la Universitatea Bonn.
Studiul care a analizat efectele pastilei asupra celulelor de grăsime a fost făcut pe şoareci deocamdată, iar testele au relevat că rozătoarele nu au fost afectate de obezitate, deşi au fost hrănite cu alimente bogate în grăsimi.
Oamenii de ştiinţă le-au administrat rozătoarelor pastila de potenţă timp de 7 zile, iar rezultatele au fost uimitoare.
Cercetătorii cred că inflamaţia joacă un rol important în apariţia cancerului, iar aspirina este un medicament antiinflamator. Mai multe studii susţin ideea că aspirina poate preveni anumite tipuri de cancer.
„De asemenea, aspirina pare să promoveze moartea celulelor tumorale în anumite celule, iar celulele de melanom sunt unele dintre acestea”, a explicat principalul autor al studiului, profesorul Jean Tang de la Universitatea Stanford.
