Masticaţia are implicaţii asupra stării de sănătate. Deşi mulţi dintre noi nu se gândesc la acest lucru, felul în care mestecăm ne poate altera digestia, dinţii şi chiar forma feţei. Pe de altă parte, ultimele studii arată că frecvenţa cu care mestecăm influenţează buna funcţionare a creierului.
Adevărul despre mestecat
Tuturor ni se spune că trebuie să mestecăm dumicatul de 20 de ori înainte de a-l înghiţi, dar aceasta depinde de ceea ce mâncăm, a spus gastroenterologul Nick Read. „Înainte se credea că trebuie să mesteci mâncarea de 14 ori, dar, în general intuiţia ne spune să aşteptăm până simţim că trebuie să înghiţim”, a explicat medicul.
El a adăugat că, acum, dieta a devenit mai uşoară graţie procesării alimentelor şi nu mai este nevoie să mestecăm atât de mult. Fructele, legumele şi carnea trebuie mestecate mai mult, altfel substanţele nutritive trec prin sistemul nostru digestiv fără a fi complet asimilate. În medie, un om mestecă de 800-1.400 de ori pe zi.
Semnalele venite de la stomac
În primul rând, mestecatul rupe mâncarea în bucăţele mici, fapt care măreşte suprafaţa de reacţie pentru enzimele digestive.
În al doilea rând, mestecatul trimite mesaje creierului prin intermediul nervului trigemen situat la nivelul feţei. Creierul trimite la rândul său semnale prin intermediul altui nerv care face conexiunea cu abdomenul şi care „spune” stomacului să secrete acid în aşteptarea alimentelor.
În plus, mestecatul generează salivă care se amestecă cu mâncarea, mixul rezultat fiind propice pentru digestie. Saliva este de asemenea importantă pentru curăţarea gurii.
Când mestecăm mai lent, organismul nostru este mai relaxat, mulţumită sistemului nervos parasimpatic care stimulează digestia şi care are grijă ca aceasta să decurgă aşa cum trebuie.
Majoritatea oamenilor au o parte favorită pe care mestecă. Cu toate acestea, medicii, în special dentiştii, recomandă ca, din când în când, să mai schimbăm partea pentru a nu toci foarte tare anumiţi dinţi şi a reduce depunerile de tartru. În plus, mestecatul mereu pe aceeaşi parte poate duce la disconfort şi la dureri musculare.
Unu din zece oameni suferă de bruxism (încleştarea gurii însoţită de scrâşnirea dinţilor), afecţiune prezentă mai ales în timpul somnului. Boala este direct legată de nivelurile ridicate de stres şi anxietate, consumul excesiv de cafea, fumatul şi consumul de alcool, precum şi de stilul de viaţă, de dietă şi de lipsa exerciţiilor fizice.
Bruxismul distruge dinţii şi cauzează migrene, probleme cu somnul şi cu digestia. Tratamentul include tehnici de relaxare.
Mestecatul schimbă expresia feţei
Partea rea a problemei, ar fi aceea că oamenii care mestecă gumă toată ziua îşi dezvoltă excesiv musculatura fapt care duce la schimbarea expresiei faciale şi la deformarea ei.
Profesorul Andrew Smith de la Universitatea Cardiff, un specialist în sănătate comportamentală, susţine că mestecatul gumei împiedică formarea unui anumit tip de memorie. „Multe aspecte ale memoriei sunt legate de folosirea repetiţiei (atunci când repeţi cuvinte în minte pentru a le imprima). Ei bine, acest lucru devine dificil atunci când mesteci gumă deoarece sunt activităţi aflate în competiţie”, a explicat specialistul, atenţionând că această arie ştiinţifică ar trebuie cercetată mai mult.
În plus, mestecatul gumei poate potenţa boli precum guta deoarece stimulează secreţia stomacală, dar nu livrează şi alimentele, lăsând mult acid în stomac. Există şi riscul de gastrită, ulcer, indigestie şi sensibiliate a stomacului.
Cu toate acestea, un studiu făcut de Institutul Naţional de Ştiinţe Radilogice din Japonia şi publicat în revista „Creier şi Cunoaştere” a arătat că mestecatul gumei creşte cu 10% viteza de reacţie la stimuli.
Analizele făcute cu RMN au arătat că mestecatul gumei implică opt părţi ale creierului, care răspund de funcţiile de execuţie sau de cele motoare. „Aceste arii par să fie mai luminoase la persoanele care mestecă gumă”, a spus dr Duncan Banks, directorul Asociaţiei Britanice de Neuroştiinţe.
Specialiştii au ajuns la concluzia că mestecatul gumei creşte starea de alertă, ne ajută să ne focusăm atenţia şi să ne îmbunătăţim timpii de reacţie. Mestecatul gumei stimulează nervul trigemen care excită acea parte a creierului care răspunde de starea de alertă. Totodată, creşte ritmul cardiac şi fluxul de sânge către creier.
Persoanele care mestecă gumă au declarat că acest lucru le măreşte productivitatea în muncă, mai ales atunci când activitatea presupune gesturi monotone, repetitive.
