Din cuprinsul articolului
După mai bine de cinci ani de la pandemia de COVID-19, Japonia se confruntă cu o nouă criză sanitară. Ministerul Sănătății a declarat o epidemie de gripă la nivel național, în urma unei creșteri accelerate a cazurilor și a răspândirii rapide în toate regiunile țării.
Conform datelor oficiale, peste 4.000 de persoane sunt deja spitalizate, iar peste 135 de școli, grădinițe și centre de îngrijire au fost închise din cauza numărului mare de îmbolnăviri. În unele zone, activitatea a fost suspendată complet pentru a limita transmiterea virusului.
„În mediul global în schimbare, astfel de scenarii ar putea deveni mai frecvente”, a declarat profesorul Yoko Tsukamoto, de la Universitatea de Științe ale Sănătății din Hokkaido, citat de South China Morning Post.
Sezonul gripal, mai devreme cu cinci săptămâni decât în mod normal
Datele publicate de Ministerul Sănătății japonez arată că media națională a atins pragul epidemic – 1,04 pacienți infectați per instituție medicală – un record pentru această perioadă a anului. Epidemia a început cu cinci săptămâni mai devreme decât sezonul gripal de anul trecut.
Pe 13 octombrie 2025, autoritățile au raportat 4.030 de cazuri confirmate, cu aproape o mie mai multe decât în săptămâna precedentă. Cazurile severe sunt în creștere, iar spitalele din Tokyo, Osaka și Hokkaido funcționează la capacitate maximă.
„Virusul pare să sufere mutații mai rapide decât în sezoanele anterioare, ceea ce poate îngreuna răspunsul la tratamentele standard”, au avertizat experții de la Centrul Național de Boli Infecțioase din Japonia.
În prefectura Yamagata, o școală primară a fost închisă după ce 22 din 36 de elevi au prezentat simptome de gripă. Situații similare se înregistrează în mai multe regiuni, unde cursurile au fost mutate online sau suspendate temporar.
Ministerul Educației a emis o alertă către toate instituțiile de învățământ, recomandând triajul zilnic al elevilor, purtarea măștii și limitarea activităților colective.
De ce s-a declanșat epidemia
Specialiștii indică mai mulți factori care au contribuit la izbucnirea epidemiei: revenirea turismului internațional, relaxarea restricțiilor sanitare și rezistența tot mai mare a tulpinilor gripale la antivirale.
„Observăm o circulație mai mare a oamenilor, atât în Japonia, cât și la nivel global. Virusul se adaptează la medii noi și se răspândește cu o viteză fără precedent”, a explicat profesorul Tsukamoto.
Totodată, cercetătorii japonezi atrag atenția că imunitatea populației a scăzut în anii pandemici, când interacțiunile sociale și expunerea la viruși respiratori au fost reduse. Acest lucru ar putea explica severitatea cazurilor din acest sezon.
Guvernul japonez a reactivat măsuri similare celor din timpul pandemiei COVID-19, inclusiv:
- carantinarea persoanelor confirmate,
- dezinfectarea intensivă a spațiilor publice,
- campanii accelerate de vaccinare antigripală,
- limitarea evenimentelor publice în zonele cu focare active.
Spitalele au primit ordin să prioritizeze pacienții cu simptome severe și să asigure stocuri de antivirale. În paralel, autoritățile medicale colaborează cu OMS pentru a monitoriza eventualele mutații virale.
Experții OMS confirmă că nu doar Japonia se confruntă cu o creștere timpurie a cazurilor de gripă. Coreea de Sud, China și Australia au raportat tendințe similare în ultimele săptămâni, semn că sezonul gripal 2025-2026 ar putea fi mai agresiv la nivel mondial.
„Acest val de gripă ne reamintește cât de vulnerabile rămân sistemele sanitare, chiar și după pandemia de COVID-19”, a declarat un purtător de cuvânt al Organizației Mondiale a Sănătății.
România, la început de sezon al infecțiilor respiratorii
Pe fondul acestor evoluții din Asia, medicii români avertizează că sezonul virozelor a început deja. După o creștere constantă a infecțiilor cu SARS-CoV-2, au fost confirmate primele cazuri de gripă prin teste rapide în București și Ilfov.
„Ne confruntăm cu cazuri de gripă mai devreme decât în alți ani. Deja am început vaccinarea antigripală în cabinetele medicale”, a declarat dr. Sandra Alexiu, președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov.
Conform Institutului Național de Sănătate Publică, în ultima săptămână din septembrie s-au înregistrat peste 3.700 de infecții cu SARS-CoV-2, iar cele mai afectate grupe de vârstă sunt copiii între 0–9 ani și adolescenții.
„Virusul gripal are un comportament sezonier, dispare vara și revine iarna. SARS-CoV-2, însă, circulă tot timpul anului, iar valurile cresc odată cu revenirea oamenilor din concedii și începutul școlii”, explică prof. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
El avertizează că perioada următoare va fi marcată de o creștere combinată a infecțiilor respiratorii: gripă + COVID-19 + viroze sezoniere, un mix periculos mai ales pentru copiii mici, vârstnici și bolnavii cronici.
Vaccinarea, cea mai eficientă metodă de protecție
Specialiștii atrag atenția că vaccinarea antigripală rămâne principalul mijloc de prevenție în fața noilor tulpini. Organizația Mondială a Sănătății recomandă pentru sezonul 2025–2026 un vaccin trivalent, care conține:
- două tulpini de virus A (H1N1 și H3N2),
- și o tulpină B (Victoria lineage).
Vaccinul este gratuit pentru copii, vârstnici și bolnavii cronici, și poate fi administrat în cabinetele medicilor de familie.
„Între momentul vaccinării și dezvoltarea imunității trebuie să treacă cel puțin două săptămâni. Este important ca oamenii să se vaccineze acum, înainte ca epidemia să fie în plină desfășurare”, a precizat prof. dr. Popovici.
Medicul epidemiolog avertizează că același pacient poate contacta simultan virusul gripal și SARS-CoV-2, ceea ce crește riscul de complicații severe.
„Este o motivație în plus pentru vaccinarea antigripală, care reduce riscul de dublă infecție”, subliniază specialistul.
Simptomele care fac diferența între răceală și gripă
Deși ambele sunt infecții virale respiratorii, gripa se instalează brusc și are simptome mai severe:
- febră de peste 39°C,
- dureri musculare și de cap,
- frisoane, oboseală intensă și tuse uscată.
Răceala, în schimb, are debut lent și simptome ușoare (nas înfundat, dureri de gât, tuse). Gripa netratată poate duce la complicații precum pneumonii sau insuficiență respiratorie, mai ales la pacienții vulnerabili.
