Am auzit de mult ori că noi suntem ceea ce mâncăm. Că mâncarea influenţează funcţionarea organismului nostru, dar şi capacităţile intelectuale.
Memoria, concentrarea vor fi şi ele la cote maxime dacă şi numai dacă vom şti să facem alegeri corecte din punct de vedere alimentar.
Imposibil să nu fi simţit pe propria piele care sunt efectele unei mese copioase, ce înseamnă o digestie lentă după o masă grea sau imposibilitatea de a mai avea un somn odihnitor.
Mai ştim şi cât de importante sunt legumele, fructele, iaurtul pentru organisumul nostru.
Despre importanţa a minimum 2 litri de apă pe zi nici nu mai vorbim. Nu doar că ne hidratează, ea ne ajută să eliminăm toxinele din organism.
Ideal ar fi să optăm pentru acele alimente capabile să ne furnizeze energie ca să putem acumula informaţii, însă, totodată, să nu necesite prea multă energie din partea sistemului digestiv pentru a le digera şi apoi elimina reziduurile.
Aceasta este poate şi ideea cercetătorilor la Universitatea Washington, care ne sfătuiesc să ignorăm senzaţia de foame.
Aceştia pleacă de la premisa că nevoia de a sta treaz te face să ignori nu doar foameni, ci şi somnul. Astfel, această nevoie de vigilenţă te face să fii nu doar mai energic, ci chiar să trăieşti mai mult.
Altfel spus, mintea poate fi energizată de foame. Ideea se bazează pe un experiment care a arătat că mai multe musculiţe de oţet înfometate şi motificate genetic pentru a fi foarte sensibile la oboseala au reuşit să reziste mai mult fără somn şi să trăiască mai mult decât cele care primiseră de mâncare.
Foamea nu le-a făcut deci letargice, aşa cum s-ar putea crede, ci, dimpotrivă, extrem de energice.
În logica cercetătorilor, extrem de înfometat, vei fi motivat să îţi păstrezi capacitatea mentală la cote cât mai mari ca să îţi procuri mâncare, nu care cumva să devii tu însuţi „hrană pentru altcineva”.
Această descoperire potrivit căreia dieta prin înfometare face mintea mai „ageră” nu este însă nouă.
Există cercetări care arată că un hormon secretat de stomac și responsabil pentru apetit poate stimula dezvoltarea de noi neuroni și le oferă protecție împotriva efectelor îmbătrânirii.
Astfel, grelina, hormonul foamei, poate îmbunătăți și funcția cerebrală, ducând la creșterea numărului de conexiuni neuronale.
Acest hormon este secretat când stomacul se golește, iar când ne este foame nivelul de grelină din sânge crește foarte mult.
