Din cuprinsul articolului
Evită complicațiile! Importanța vizitei la stomatolog înainte de radioterapia oncologică
Evaluarea stomatologică a pacienților cu cancer înainte de începerea tratamentului cu radioterapie este un pas esențial pentru prevenirea complicațiilor severe la nivelul cavității bucale.
Radioterapia, în special cea care vizează zona capului și gâtului, poate avea efecte secundare semnificative asupra sănătății orale, de la uscăciunea gurii și infecții, până la afectarea oaselor maxilare.
De aceea, o consultație stomatologică riguroasă înainte de inițierea tratamentului oncologic nu doar că îmbunătățește calitatea vieții pacientului, dar contribuie și la succesul terapiei în ansamblu.
Dr. Ștefan-Filip Zarma, medic primar radioterapie și coordonator al departamentului de Radioterapie din Hub-ul Oncologic Pallady al Rețelei de Sănătate Regina Maria, ne-a explicat de ce este crucială această evaluare, ce implică ea și cum poate preveni complicații serioase în timpul și după tratamentul oncologic, într-un interviu Doctorul Zilei.
Importanța vizitei la stomatolog înainte de radioterapia oncologică
Cum afectează radioterapia dinții și gingiile?
Radioterapia în zona capului și gâtului poate afecta destul de serios sănătatea orală. Scade cantitatea și calitatea salivei, ceea ce face dinții mai vulnerabili la carii și poate duce la inflamații gingivale, uneori însoțite de sângerări sau durere. Acest fenomen apare din cauza necesității iradierii glandelor salivare, în principal cele submandibulare.
Dacă, în trecut, se încerca protejarea glandelor submandibulare ca organe la risc, în prezent, din cauza riscului oncologic crescut în aria de drenaj limfatic, această protecție nu mai este atât de frecvent aplicată, însă decizia se adaptează de la caz la caz, în funcție de localizare și stadializare.
De asemenea, în funcție de localizarea tumorii primare poate să apară mucozita de iradiere de diferite grade, care prezintă un risc pentru infecții fungice și bacteriene și un disconfort important ce previne alimentația corectă și suficientă.
Aceste efecte secundare, în general, se remit cel puțin parțial după finalizarea tratamentului, dar necesită o îngrijire continuă, intensă și atentă de la debutul iradierii până la 2-8 săptămâni după ultima ședință de radioterapie.
Dr. Ștefan- Filip Zarma: Vizita la stomatolog nu e un moft și nu e ceva ce poate fi amânat „după tratament”
De ce este important ca pacienții să fie evaluați stomatologic înainte de începerea radioterapiei?
Este important ca pacienții să fie evaluați de către un medic stomatolog deoarece, în cazul radioterapiei în zona capului și gâtului, orice problemă dentară nerezolvată poate deveni o complicație serioasă. Dinții și gingiile vor fi afectați de tratament, nu neapărat pentru că sunt ținta directă, ci pentru că țesuturile din jur suferă: secreția de salivă scade, gingiile devin mai fragile, iar capacitatea de vindecare a organismului în acea zonă scade mult.
Dacă, de exemplu, un dinte e deja compromis sau o infecție e prezentă în cavitate, acestea pot duce la infecții persistente, dureroase, greu de tratat după ce începe radioterapia. Mai mult decât atât, dacă după tratament este nevoie de o extracție dentară într-o zonă iradiată, există riscul de a apărea osteoradionecroză – adică moartea unei porțiuni de os, o complicație foarte dificilă.
Prin evaluarea stomatologică de dinainte, medicul dentist poate identifica dinții care trebuie tratați sau extrași, poate curăța profesional zonele cu tartru sau inflamații, educa pacientul despre cum să-și îngrijească gura în timpul tratamentului și, dacă este cazul, poate confecționa gutiere speciale pentru protecție sau aplicarea locală de fluor.
E important de înțeles că această vizită la stomatolog nu e un moft și nu e ceva ce poate fi amânat pentru „după tratament”. E o parte esențială a pregătirii. Așa cum facem CT de planificare sau analize de sânge înainte de tratament, la fel de necesară e și această evaluare dentară.
Pe scurt, cu cât intrăm în radioterapie cu o cavitate orală sănătoasă și fără surse de infecție, cu atât pacientul va trece mai ușor prin tratament și va avea mai puține probleme pe termen lung.
Ce complicații orale pot apărea în timpul și după radioterapie?
Printre cele mai frecvente sunt uscăciunea gurii (xerostomia), inflamații și răni la nivelul mucoasei orale (mucozită de iradiere), modificarea sau dispariția gustului (disgeuzie, ageuzie).
De asemenea, cariile de iradiere apar rapid și sunt agresive – carii cervicale, netede, circulare sau chiar distrucții dentare masive sunt influențate de xerostomie, modificări ale florei orale (apar mai multe bacterii cariogene), pH scăzut care favorizează demineralizarea smalțului, afectarea structurii dentinei.
Din cauza durerii, oboselii sau trismusului (imposibilitatea de a deschide complet gura), pacientul nici nu mai reușește să se spele corect pe dinți, ceea ce agravează problemele dentare existente sau favorizează apariția altora noi.
În cazuri mai grave, poate să apară și osteoradionecroza, o afecțiune a osului care se vindecă greu și, în stadii avansate, impune antibiotice, debridare, oxigenoterapie sau chiar intervenții chirurgicale radicale.
Necesitatea monitorizării stomatologice pe durata și după încheierea radioterapiei
Cum se gestionează aceste efecte adverse din punct de vedere oncologic?
În primul rând, încercăm să le prevenim. Aceasta înseamnă că pacientul este evaluat înainte de tratament și primește toate informațiile despre ce ar putea apărea pe parcurs – de la uscăciunea gurii, la durere sau infecții. Când știm dinainte ce poate apărea, e mai ușor să acționăm din timp.
Pe durata radioterapiei, dacă apar probleme – cum ar fi mucozită, durere, dificultăți la mestecat sau vorbit – avem o serie de soluții simptomatice: clătiri cu soluții blânde (bicarbonat de sodiu sau ser fiziologic), pentru a calma și proteja mucoasa; folosim salivă artificială sau medicamente care stimulează salivarea, dacă pacientul suferă de xerostomie severă; în caz de infecții, administrăm antifungice sau antibiotice locale sau sistemice, după caz; pentru durere, ajustăm tratamentul analgezic, astfel încât pacientul să poată mânca și vorbi normal.
Pacienții primesc recomandare de consiliere nutrițională, pentru că durerea, uscăciunea gurii sau dificultățile de înghițire pot duce la scădere în greutate sau la alimentație deficitară. Scopul este ca pacientul să-și poată continua tratamentul fără întreruperi și cu o calitate a vieții cât mai bună.
Pe termen lung, după încheierea radioterapiei, monitorizarea continuă e foarte importantă. Urmărim vindecarea mucoasei, revenirea funcției salivare și starea generală a dinților și a oaselor maxilare. Dacă apar efecte întârziate, cum ar fi carii de iradiere sau semne de osteoradionecroză, intervenim rapid și, de cele mai multe ori, în colaborare cu stomatologul sau chirurgul maxilo-facial.
Așadar, este un efort susținut, din partea echipei oncologice, ca pacientul să nu rămână singur cu aceste probleme. Ne ocupăm nu doar de boala oncologică, ci și de tot ce înseamnă efecte secundare – pentru că tratamentul trebuie să vindece, dar și să fie suportabil.
Dr. Ștefan- Filip Zarma: Relația dintre radioterapeut și stomatolog este una de parteneriat medical
Cum decurge colaborarea între radioterapeut și medicul stomatolog?
Colaborarea dintre radioterapeut și stomatolog este, sau ar trebui să fie, una strânsă și constantă. Ambele specialități au același scop: să-l ajute pe pacient să treacă prin tratament în cele mai bune condiții posibile și să-i protejeze sănătatea pe termen lung.
Totul începe înainte de startul radioterapiei, când pacientul este trimis la stomatolog pentru o evaluare completă. Acolo, medicul stomatolog verifică starea generală a dinților, a gingiilor, identifică eventualele infecții sau dinți care nu mai pot fi salvați și decide ce trebuie tratat sau extras. Dacă e nevoie de o intervenție (de exemplu, o extracție), aceasta se face cu timp suficient înainte de prima ședință de radioterapie, pentru a permite vindecarea completă.
După ce începe radioterapia, comunicarea rămâne deschisă. Dacă pacientul dezvoltă reacții adverse, medicul radioterapeut poate recomanda o nouă evaluare stomatologică. În unele cazuri, tratamentul oncologic poate fi ajustat astfel încât să protejeze pe cât posibil cavitatea orală, dar acest lucru e posibil doar dacă există un dialog constant între cele două echipe.
Pe termen lung, după încheierea tratamentului, medicul stomatolog devine extrem de important în monitorizarea pacientului. El urmărește dacă apar carii de iradiere, infecții cronice sau semne de osteoradionecroză. De multe ori, stomatologul este cel care observă primul o complicație și ne poate trimite un semnal de alarmă.
Într-o rețea medicală integrată, această colaborare se face prin protocoale clare, obligatoriu cu echipe multidisciplinare care discută cazurile împreună. În alte locuri, ea funcționează mai informal, dar cu același obiectiv – grija completă pentru pacient.
Așadar, relația dintre radioterapeut și stomatolog este una de parteneriat medical. Fiecare are competențe diferite, dar doar împreună putem preveni și gestiona complicațiile care pot apărea la nivelul cavității orale. Este un exemplu clar de cum medicina modernă înseamnă echipă, nu doar specialiști care lucrează izolat.
Metode și tratamente de protecție orală în timpul radioterapiei
Există tratamente sau măsuri de protecție (ex. dispozitive de protecție dentară) aplicate înainte sau în timpul ședințelor de radioterapie?
Da, există mai multe metode prin care putem proteja dinții și cavitatea orală în timpul radioterapiei. Unele se aplică înainte de începerea tratamentului, altele pe parcursul ședințelor.
Una dintre cele mai utilizate este gutiera personalizată – un dispozitiv realizat de medicul stomatolog, adaptat perfect danturii pacientului. Aceasta poate avea două roluri: mecanic, de a proteja structurile dentare și gingivale de fasciculele de radiație; terapeutic, dacă este folosită pentru aplicarea locală a unor substanțe, cum ar fi fluorul, care ajută la întărirea smalțului și la prevenirea cariilor de iradiere.
În cazul în care planul de radioterapie permite, se încearcă limitarea dozei de radiații la nivelul structurilor critice, pentru a reduce riscurile pe termen lung. Bineînțeles, acest lucru depinde de localizarea și extinderea tumorii, dar se ia în calcul de fiecare dată.
Tot ca măsură de protecție, pacientului i se recomandă, încă de la început, folosirea unor paste de dinți cu fluor, clătiri bucale blânde și, în unele cazuri, tratamente locale aplicate acasă cu ajutorul gutierei (de exemplu, fluor sau alte substanțe remineralizante).
Pe scurt, da – avem metode clare de protecție și le aplicăm încă dinaintea primei ședințe. Cu cât pacientul urmează mai atent recomandările primite, cu atât riscul de complicații orale scade semnificativ.
Pacientul cu cancer trebuie să meargă la controale stomatologice regulate, chiar dacă se simte bine
Ce poate face pacientul acasă pentru a-și menține sănătatea orală în timpul tratamentului?
În primul rând, este foarte importantă igiena orală riguroasă, dar blândă. Pacientul ar trebui să se spele pe dinți de cel puțin două ori pe zi, ideal după fiecare masă, folosind o periuță cu peri moi și pastă de dinți cu fluor. În unele cazuri, stomatologul poate recomanda și o pastă specială pentru gură uscată.
Clătirea gurii este un alt pas esențial. Se recomandă soluții blânde, fără alcool, cum ar fi o combinație de apă cu bicarbonat (o linguriță la un pahar de apă) sau ser fiziologic. Acestea ajută la calmarea mucoasei și la prevenirea infecțiilor.
Pentru pacienții care suferă de uscăciune severă a gurii (xerostomie), există spray-uri, geluri sau salivă artificială, disponibile în farmacii. Mestecarea gumei fără zahăr sau consumul de alimente ușor acre (dacă nu există leziuni) poate stimula producția de salivă.
Este important și ce mănâncă pacientul. Este bine să evite alimentele dure, foarte calde, foarte reci, acide, picante sau crocante; toate acestea pot irita mucoasa deja sensibilizată. Se recomandă o alimentație moale, ușor de mestecat și bine hidratată.
Nu în ultimul rând, e esențial ca pacientul să nu fumeze și să nu consume alcool, pentru că ambele cresc riscul de complicații orale.
Și poate cel mai important: pacientul trebuie să continue să meargă la controale stomatologice regulate, chiar dacă se simte bine. Unele probleme apar treptat și pot fi prevenite sau tratate mai ușor dacă sunt depistate la timp.
Dr. Ștefan- Filip Zarma: Îngrijirea dentară nu e un detaliu, ci o parte esențială a tratamentului oncologic
Ce le-ați transmite pacienților care nu consideră necesară îngrijirea dentară în timpul tratamentului oncologic?
Le-aș spune, cu toată sinceritatea, că îngrijirea dentară nu e un detaliu, ci o parte esențială a tratamentului oncologic. Atunci când afli că ai cancer și urmează să faci radioterapie sau chimioterapie, gândul nu îți stă la dinți. Ai impresia că sunt lucruri mai importante de rezolvat și, într-un fel, e de înțeles. Dar tocmai pentru că tratamentul e intens și corpul e pus la încercare, trebuie să avem grijă și de lucrurile aparent „mici”, care pot deveni probleme mari.
Neglijarea sănătății orale în timpul tratamentului poate duce la complicații dureroase: carii agresive, infecții, dureri persistente, dificultăți la mestecat sau vorbit și, în unele cazuri, la probleme grave ale maxilarului, cum ar fi osteoradionecroza, o afecțiune greu de tratat. Uneori, aceste complicații pot fi atât de serioase încât obligă echipa medicală să întrerupă temporar tratamentul oncologic, ceea ce, evident, nu ne dorim niciodată.
Îngrijirea dentară înseamnă prevenție. Înseamnă o vizită la stomatolog înainte de începerea tratamentului, o igienă riguroasă acasă, câteva măsuri de protecție și controale regulate. Nu e complicat, nu e dureros, dar face o diferență enormă.
Le-aș transmite pacienților că nu sunt singuri. Echipa oncologică și medicul stomatolog lucrează împreună tocmai pentru ca ei să treacă prin tratament cu cât mai puține suferințe și cu o calitate a vieții cât mai bună.
A avea grijă de sănătatea orală înseamnă, de fapt, a avea grijă de tot organismul.
