Din cuprinsul articolului
Examenul de specialitate pentru medicii care au finalizat rezidențiatul în Medicină de Urgență, desfășurat pe 16 octombrie 2025 în centrele București și Târgu Mureș, a stârnit un val de revoltă și plângeri oficiale, după ce participanții au semnalat grave nereguli privind organizarea și conținutul probelor.
Potrivit mărturiilor publice și sesizărilor transmise de candidați, examenul s-a transformat într-un test de rezistență psihică, nu într-o evaluare obiectivă a competențelor profesionale.
Așteptare de peste 6 ore și 100 de pagini de grile în 4 ore
Medicii rezidenți au fost convocați la ora 10:00, însă subiectele au fost distribuite abia la ora 16:15, după o așteptare de peste șase ore, „în frig și în condiții improprii susținerii unui examen de o asemenea importanță”, potrivit relatărilor.
Examenul a constat în 250 de grile, întinse pe aproximativ 100 de pagini, ce trebuiau rezolvate în 240 de minute. Itemii au inclus paragrafe extinse, dense și încărcate de detalii, care necesitau o analiză minuțioasă și depășeau tematica specifică medicinei de urgență, potrivit candidaților.
Doar doi candidați au promovat în București, din peste 100 de participanți, iar în centrul din Târgu Mureș – niciunul.
În anii anteriori, rata de promovare se situa între 70 și 90%, iar tematica respecta principiile de proporționalitate între complexitate și timp alocat.
„Am trăit un experiment național. După șase ore de așteptare în frig, am primit 100 de pagini dense și necorelate cu urgența medicală”
Unul dintre medicii participanți, Andreea Boca, a relatat experiența trăită într-o postare care a devenit virală pe rețelele sociale:
„Am trăit o adevărată experiență traumatizantă și un experiment național. Am fost chemați la ora 10:00, dar am primit subiectele abia la ora 16:15. După șase ore de așteptare în frig, într-un loc fără condiții minime, am avut patru ore pentru 100 de pagini dense și necorelate cu urgența medicală. A fost o bătaie de joc națională.”
Medicul susține că din cele 250 de cazuri clinice, „nici măcar una nu a fost despre resuscitarea omului, ci despre dermatologie, boli cu transmitere sexuală, ortopedie sau statistici procentuale din Statele Unite”.
Critici și din partea medicilor cu experiență
Reacții similare au venit și de la medici specialiști și formatori în urgență, care au denunțat public abaterile de la standardele profesionale.
Dr. Cătălin Berenghi a scris într-o postare publică:
„Rezidenții au așteptat șase ore pentru subiecte – care nu au fost gata la timp. Examenul a avut 250 de grile, 100 de pagini, 4 ore. Colegi cu peste 30 de ani de experiență au declarat că nu s-ar fi încadrat nici ei în timp. Din peste 100 de candidați, doar doi au fost admiși. În anii trecuți, procentul era de 70-90%. Unde ne îndreptăm?”
Solicitare oficială către Ministerul Sănătății: „Menținerea rezultatelor actuale compromite credibilitatea procesului de evaluare”
În urma sesizărilor primite, platforma AbuzÎnSănătate.ro a transmis o solicitare oficială către Ministerul Sănătății și către președinții comisiilor de examinare, conf. dr. Cristian Boeriu (Târgu Mureș) și șef lucrări dr. Bogdan Oprița (București).
Documentul cere:
-
clarificarea publică a modului în care au fost posibile erorile majore de concepție ale examenului;
-
precizarea responsabilităților instituționale și individuale privind elaborarea și validarea subiectelor;
-
anularea sesiunii din 16 octombrie 2025 și reorganizarea examenului într-un cadru transparent, cu subiecte corect calibrate, aliniate standardelor moderne de evaluare.
„Menținerea rezultatelor actuale ar compromite credibilitatea procesului de evaluare și principiul meritocrației profesionale”, se arată în solicitare.
Platforma subliniază că scopul demersului este obținerea de clarificări obiective, nu formularea de acuzații, pentru a restabili încrederea în corectitudinea și relevanța evaluării profesionale a medicilor din sistemul public.
Lipsa de transparență în procesul de examinare, o problemă recurentă
Situația din 2025 readuce în atenție o problemă mai veche a sistemului medical românesc: lipsa de transparență și de control în organizarea examenelor de specialitate. În ultimii ani, mai mulți candidați la diverse specialități au semnalat discrepanțe între tematică, dificultatea probelor și criteriile de corectare.
În contextul în care România se confruntă deja cu o criză acută de medici de urgență, eșecul unui examen de asemenea amploare ridică întrebări serioase despre eficiența formării profesionale și despre responsabilitatea autorităților față de generațiile noi de specialiști.
