Oasele, mușchii, pielea și celulele corpului au nevoie de proteine. Cum corpul nostru nu poate depozita proteinele așa cum depozitează carbohidrații, trebuie să ne asigurăm că mâncăm suficiente în ficare zi. Însă, toate proteinele sunt la fel?
Alexa Schmitt, nutriționist la Spitalul General Massachusetts spune că ceea ce face o proteină bună sau rea este conținutul de grăsimi saturate.
Proteinele bogate în grăsimi saturate cresc nivelul colesterolului și măresc riscul bolilor de inimă.
Majoritatea adulților au nevoie de 40-65 de grame de proteine pe zi.
Cele mai importante surse de proteine bune:
– Carnea: nutriționistul spune că friptura și carne de pui cu piele conțin multe proteine însă sunt bogate în grăsimi saturate. 170 de grame de friptură, conțin aproape toată cantitatea de proteine de care ai nevoie zilnic, dar conțin de asemenea și 75% din cantitate zilnică de grăsimi saturate. Schmitt recomandă moderația: ”încercați să mâncați carne doar o dată sau de două ori pe săptămână”.
– Carnea slabă: din fericire există și variante cu mai puțină grăsime pentru carnivori. Puiul, curcanul, peștele și vita sunt bogate în proteine dar conțin puține grăsimi saturate.
– Soia: nutriționistul spune că soia conțin multe proteine și puține grăsimi saturate.
– Vegetalele: lintea şi fasolea conţin 20-25 g proteine/100 g. Lintea este bogată în fibre, fier, magneziu, fosfor şi conţine foarte puţine grăsimi. Fasolea are în plus calciu şi potasiu. Mazărea conţine 9 g de proteine/100 g. Sursă excelentă de proteine, ciupercile au marele merit că se prepara rapid, au consistenţă asemănătoare cărnii şi pot fi incluse într-o mulţime de combinaţii de mâncăruri şi/sau salate.
– Migdalele conţin 8 g proteine/100 g. Sunt bogate şi în vitamina E, un antioxidant care previne dezvoltarea celulelor canceroase.
– Lactatele: sunt o bună sursă de proteine, însă unele conțin multe grăsimi saturate. Nutriționistul recomandă variantele cu mai puține grăsimi: urda, iaurtul grecesc.
